Data publicării:

”Viermele de foc” a invadat plajele din Italia: Turiștii, în alertă. Tot ce trebuie să știi despre vermecanul care ajunge până la 30 de centimetri

Autor: Sonia Baciu | Categorie: Lifestyle
WhatsApp
FOTo: captura video YouTube @Deep Marine Scenes
FOTo: captura video YouTube @Deep Marine Scenes

”Viermele de foc” este tot mai răspândit în mările din jurul Italiei.

Alegeri prezidentiale 2024

”Viermele de foc” a alarmat Italia, după ce a început să colonizeze mările Tireniană și Adriatică.

Vermecanul, Hermodice carunculata pe numele său științific, cunoscut și sub numele de ”viermele de foc”, a fost găsit în zona ionică de secole, dar începe să colonizeze și zona tireniană, respectiv adriatică, de o parte și de alta a Italiei. Iar această colonizare extinsă are legătură cu schimbările climatice, scrie Corriere della Sera.

Ce precauții trebuie să luați 

Cum începe sezonul estival, iar vacanțele la mare sunt pe lista concediilor multora, răspândirea ”viermelui de foc” a provocat îngrijorare în rândul operatorilor de turism, dar și în rândul celor care își organizează singuri vacanțele în Italia.

”Viermele de foc” este un animal marin mai puțin periculos decât sugerează alarmele venite în ultima perioadă. Astfel, prezența sa în apele de scăldat poate fi comparată cu cea a meduzelor, care pot face înotul mai puțin plăcut în cazul unui contact accidental. Dar ce este cel mai important, potrivit sursei menționate, este faptul că vermecanul nu este letal pentru oameni.

În plus, ”viermele de foc” nu trebuie considerat ca o prezență exotică, deoarece ca urmare a schimbărilor de mediu, această specie se extinde și proliferează în zone ale aceluiași habitat neatinse anterior.

Răspândirea în Marea Mediterană

Prezența acestui vierme a fost semnalată în literatura științifică încă din prima jumătate a secolului al XIX-lea, prima mențiune fiind făcută în 1832.

Potrivit datelor, teritoriul preferat al ”viermelui de foc” a fost cadranul sudic al Mare Nostrum, iar în ceea ce privește Italia, coastele ioniene, sub talpa ”cizmei”.

Cu toate acestea, în ultimii ani, prezența sa a fost înregistrată și în zone mai nordice, în special până în Arhipelagul toscan, în Marea Tireniană și de-a lungul coastelor Apuliene ale Mării Adriatice. Și în acest bazin, ”izolarea” vermecanului a crescut, dar a afectat în principal coastele Croației, care au o conformație mai stâncoasă și care sunt mai potrivite pentru instalarea sa.

Unde se găsește ”viermele de foc”

Vermocanul este cel mai ușor de întâlnit în apropierea stâncilor și a recifurilor. Un studiu privind răspândirea acestui anelid marin, realizat de trei cercetători de la Universitatea din Modena și Reggio Emilia - Roberto Simonini, Sara Righi și Daniela Prevedelli - și publicat în Mediterranean Marine Science, a analizat distribuția acestei nevertebrate determinând, pe baza unui set de date care acoperă perioada 1967-2019 și care a luat în considerare constatările din literatura științifică, răspunsurile la chestionare ale operatorilor din sector și raportările de la persoane fizice prin intermediul rețelelor sociale.

Astfel, potrivit datelor colectate, majoritatea exemplarelor, în 84,5% din cazuri, au fost observate în apropierea sau în substraturile stâncoase. De asemenea, prezența exemplarelor în zonele nisipoase, pe ”pajiști” cu plante marine și pe epave de ambarcațiuni  a fost de 8,8%, 4,4%, respectiv 2,3%.

În plus, observațiile au avut loc întotdeauna în apă (99,87%) și doar rareori în exterior.

Ce se întâmplă dacă vă întâlniți accidental cu ”viermele de foc”

Șansele să vă întâlniți cu ”viermele de foc” sunt destul de mici, având în vedere gradul de răspândire, dar care sunt riscurile pentru om dacă vă întâlniți accidental cu vermocanul.

La fel ca la înțepăturile de meduză și cele ale ”viermelui de foc”, contactul cu acesta se lasă cu o descărcare puternică de înțepături provocată de perii albi care acoperă spatele viermelui.

Filamentele inoculează o toxină care provoacă arsuri, eritem, mâncărimi și forme de parestezii, sau amorțeală.

La om, efectele sunt limitate, dar la alte animale marine mai mici decât noi, aceste înțepături induc o paralizie care permite viermelui să le atace și să se hrănească cu ele. 

Mâncarea viermelui de foc este formată din pești, arici de mare, stele de mare, meduze și gorgone, dar și organisme moarte. ”Viermele de foc” poate să apară și în zona de acvacultură, unde ”atacă” peștii prinți în părțile exterioare ale plaselor, motiv pentru care, adesea, pescarii sunt printre cei care se înțeapă în perii viermilor.

”Viermele de foc”, instagramabil

”Viermele de foc” poate ajunge la 15-30 de cm, iar culorile pe care le are, foarte strălucitoare, astfel că pasionații de scufundări profită de frumusețea acestora și îi imortalizează în fotografiile pe care apoi le publică pe Instagram sau alte rețele sociale. 

Viermele se mișcă foarte încet, mai mult, nu pare să se teamă de oameni, așa că rămâne multă vreme în această postură, de ajuns cât să fie ”prins” în cadru.

”Știința cetățenească”, un proiect care printre tot mai mult contur

Postările de pe rețelele sociale pot fi esențiale pentru cercetare, inclusiv în cazul ”viermelui de foc”.

Un proiect de monitorizare a fost lansat chiar de Universitatea din Modena și Reggio Emilia împreună cu alți parteneri (municipalitatea din Nardò, Institutul Național de Oceanografie și Geofizică Experimentală, Universitatea Politehnică din Marche și rețeaua Siren a centrelor de scufundări din Sicilia) pentru a colecta informații despre răspândirea și obiceiurile acestui mic animal, cu care, evident, va trebui să învățăm să trăim din ce în ce mai mult.

”Colaborarea cetățenilor și a scafandrilor care au raportat până acum a fost extrem de utilă și atestă importanța contribuției directe a publicului pentru a ajuta cercetarea științifică. În 2021, au existat 218 rapoarte, mai mult decât dublu față de numărul pe care l-am colectat în fiecare an din 2015 până în 2019”, explică profesorul Roberto Simonini, citat de sursa menționată.

”Colectarea de informații despre abundența și distribuția licuriciului, dar și despre comportamentul său alimentar este fundamentală pentru a prevedea care ar putea fi impactul asupra ecosistemelor de coastă și care va fi evoluția relației dintre om și vierme”,  se arată într-un comunicat al Arpat din Toscana,  de pe pagina de Facebook care susține proiectul.

Citește și: Cum să-ți maximizezi beneficiile pentru sănătatea mentală în vacanța la mare

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
pixel