Victor Alistar, membru în CSM din partea societății civile, a vorbit la DCNews despre corupţie şi sistemul de justiţie din România.

Vorbind despre sistemul parlamentar, Victor Alistar, membru CSM, a afirmat că este un adept al pensiilor numite speciale, considerând că e o temă populistă atacarea Parlamentului, singurul ales de cetățean. 

Vezi discuția purtată în cadrul emisiunii DCNews: 

Victor Alistar: Eu sunt un adept al acestor pensii speciale, în măsura în care ele sunt chibzuite şi pe deplin justificate. Ştiu că este absolut nepopular ceea ce spun. Ai nevoie, la un moment dat, ca o categorie care exercită puterea în stat, face lege, aplică lege, reglează piaţa, reglează mediul economic, asigură ordinea publică etc. să aibă un tip de stabilitate care să o facă să-şi îndeplinească datoria independent de grija zilei de mâine şi corect. A, că nu şi-o îndeplineşte? Îl dăm afară.

Disoluţia, până la urmă, a mecanismului democratic se face prin atacarea partidelor politice şi a Parlamentului. Vedem iarăşi o temă populistă - să atacăm Parlamentul. Păi, Parlamentul este singurul ales de noi, de cetăţeni. Nu ne place, îl schimbăm peste patru ani. Restul sunt tot felul de mecanisme bazate, în teorie, pe meritocraţie, de ce mai multe ori pe oligarhie de autoreglare şi de autonumire ei cu ei între ei, pe care nu le ma poţi pătrunde şi care nu răspund în faţa nimănui. Politicul, cel puţin răspunde în faţa cetăţenilor. Pe Preşedintele României pot să-l demit prin referendum, la fel şi pe primar, pe parlamentari şi partidele politice îi sancţionezi la alegeri. Pe ceilalţi care sunt în cariere publice pe viaţă n-am cum. Politica este cea care organizează statul prin lege şi prin asigurarea resurselor de către Guvern şi se bazează pe profesionişti pe care-i numeşte şi revocă pe baza unor proceduri prevăzute de lege. Oamenii ăştia trebuie să fie independenţi.

Un atac la partidele politice este acela că sunt corupte. Şi se spune că parlamentarii fură. De regulă, corupţia este legată de bani. Şi atunci, ce bani are parlamentarul? Leafa lui şi câţiva oameni în cabinet. Bani are primarul, bani are ministrul, bani are compania naţională cu capital de stat... acolo pot să am corupţie! Parlamentarul poate, eventual, ca trafic de influenţă. În sine, el, ca atare, nu are ce fura. Ce să fure? Scaunele şi mesele din Parlament? Dar mentalitatea populară a fost asta. De ce? Ca să subminezi partidele politice, să subminezi Parlamentul şi atunci ce ne rămâne? Ne rămâne sistemul de forţă, ne rămâne sistemul de justiţie care se autoreglează şi face ce-l taie capul şi vedem că pe cauze identice avem hotărâri diferite la aceeaşi instanţă (discutăm de loz în plic!), ne rămâne zona de "funcţionărime" care ne ia la trei păzeşte pentru că a avut o zi proastă...

Val Vâlcu: Şi acolo poate e corupţie, în special în zona privată. De exemplu, soliciţi branşarea la gaze dar nu te descurci. Vine o firmă care asta face! Deja devine interesant pentru funcţionarul respectiv.

Victor Alistar: Avem o mare problemă la aceste companii multinaţionale care tind, în relaţia cu Guvernul, să fie deasupra lui. Când vorbim de corupţie, dacă un parlamentar face, de pildă, o intervenţie pentru o investiţie în judeţul lui când se aprobă legea bugetului, au fost cazuri în care Parchetul a investigat o asemenea chestiune ca fiind trafic de influenţă. Dacă o companie multinaţională vine să bată cu pumnul în masă sau un ambasador, reprezentând interesele economice ale companiilor din ţara lui, deschide uşa la un Minister se numeşte "economic diplomacy"... ăla nu e tot trafic de influenţă? Să fim serioşi! Nu e vina ambasadelor. Vina este a celor care-i primesc cu căciula în mână şi scuzându-se că există.

Vezi declaraţiile momentului aici:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News