Data publicării:

Vicepremier: Elevul, în centrul politicilor publice în domeniul educației

Autor: Vlad Manolache | Categorie: Economie
WhatsApp
Copil
Copil

Vicepremierul Viorel Ștefan susține că în centrul politicii publice în domeniul educației trebuie să fie elevul și mai cu seamă cel din mediu dezavantajat.

Alegeri prezidentiale 2024

Elevul trebuie să se afle în centrul oricărei politici publice în domeniul educaţiei şi cu precădere elevii care provin din mediile dezavantajate din punct de vedere socio-economic, a declarat, miercuri, vice-prim ministrul Viorel Ştefan, în conferinţa de lansare a Raportului pentru Dezvoltare Globală 2018 întocmit de Banca Mondială.

"Lansarea la Bucureşti a celui mai recent raport al Băncii Mondiale este un gest care trebuie salutat, iar dezbaterea de astăzi trebuie urmărită cu mare atenţie de toată lumea. Dezbaterea nu este una de natură politică sau nu ar trebui nimeni să folosească acest prilej pentru dispute politice. Este una la care au fost invitaţi să participe toţi actorii din domeniul educaţiei. Raportul Băncii Mondiale face o sinteză a principalelor provocări ale procesului de educaţie şi prezintă o serie de recomandări care sunt valabile nu numai pentru statele mai puţin dezvoltate din punct de vedere economic, ci şi pentru cele avansate. Elevul trebuie să fie în centrul oricărei politici publice în domeniul educaţiei şi cu precădere elevii care provin din mediile dezavantajate din punct de vedere socio-economic", a spus Ştefan. 

Guvernul, colaborare cu Banca Mondială pe proiectele din învățământ

Potrivit oficialului guvernamental, Banca Mondială a fost şi rămâne un partener important al României, cu precădere în domeniile educaţie, sănătate şi protecţia muncii. 

"Despre relaţia României cu Banca Mondială şi despre relaţia Băncii Mondiale cu guvernele care au existat în România în decursul istoriei ultimilor 25 de ani, vreau să spun că Banca Mondială a fost şi rămâne un partener important al României, cu precădere în domeniile care au o dimensiune socială pregnantă: educaţie, sănătate, protecţia muncii. De asemenea, în mod particular, banca a fost alături de Guvernul României şi Ministerul Educaţiei încă de la începutul anilor '90, când au fost elaborate primele direcţii strategice pentru sectorul educaţiei. Noile legi şi primele reforme ale programelor şcolare şi universitare au avut în spate şi expertiza specialiştilor Băncii Mondiale. Proiectele Băncii Mondiale din sectorul educaţiei au acoperit atât elemente de infrastructură şcolară, universitară, dar şi cele de conţinut, de creştere a calităţii, monitorizarea performanţelor şcolare, de creştere a capacităţii administrative. Este important de menţionat faptul că strategiile Guvernului României pentru perioada 2014-2020 privind învăţământul terţiar se referă la evitarea părăsirii şcolii, învăţarea pe tot parcursul vieţii şi dezvoltarea infrastructurii şcolare, fiind dezvoltate în strânsă colaborare cu specialiştii Băncii Mondiale", a susţinut el. 

Studiu: Performanțe scăzute în mediul rural

Banca Mondială, în parteneriat cu Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), a organizat, la Bucureşti, sub Înaltul Patronaj al preşedintelui României, lansarea raportului "World Development Report 2018: Learning to Realize Education's Promise'.
Conform documentului, aproximativ 83% dintre şcolile din România cu performanţe scăzute se află în mediul rural, în timp ce rata de absolvire a studiilor la nivel terţiar este de puţin peste un sfert (25,6%), cea mai mică din Uniunea Europeană (UE). 
Raportul, prezentat de economistul principal al Băncii Mondiale şi co-autor al Raportului Dezvoltării Globale pentru 2018, Halsey Rogers, arată, totodată, că diferenţele dintre ratele de părăsite timpurie a şcolii sunt contrastante între mediul rural (26,6%) şi mediul urban (6,2%).

Recomandări de la Banca Mondială

În acest context, Banca Mondială recomandă României: măsurarea competenţelor, atragerea şi menţinerea celor mai buni în cariera didactică, investiţii mai mari în educaţie şi cu accent pe grupurile vulnerabile, creşterea gradului de responsabilitate pentru rezultatele învăţării şi implicarea angajatorilor şi altor factori interesaţi. 

Potrivit sursei citate, procentul elevilor cu performanţe ridicate din România - cei care sunt capabili să rezolve probleme complexe - este de cel mai scăzut din UE, respectiv: 2% la citire, 3,3% la matematică şi 0,7% la ştiinţe. 

În acelaşi timp, nivelurile de finanţare ale educaţiei în România sunt printre cele mai scăzute din Europa, de 3,1% din PIB în 2017, în timp ce recomandarea UNESCO este cuprinsă între 4% şi 6% din PIB pentru a realiza sisteme de educaţie mai performante. 

În prezent, Banca Mondială finanţează un proiect dedicat învăţământului secundar în România (ROSE), în care liceele şi universităţile au început să implementeze proiecte pentru a îmbunătăţi tranziţia elevilor în învăţământul terţiar şi menţinerea studenţilor în primul an universitar. Proiectul, în valoare de 200 de milioane de euro, se implementează în 263 de licee, iar la ora actuală 521 de licee aşteaptă să semneze astfel de granturi, conform Agerpres.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
pixel