Aderarea României și Bulgariei la Schengen nu reprezintă nici pe departe o problemă, în contextul actual global, arată presa din Austria. 

”În actuala situație politică globală, poate părea ciudat să descriem aderarea la Schengen a Bulgariei și României drept una dintre cele mai stringente probleme ale timpului nostru. Având în vedere complexitatea provocărilor multiple - pandemie, război, inflație - problema este de-a dreptul simplă: ambele țări au îndeplinit criteriile de aderare din 2011, dar aderarea la spațiul Schengen a eșuat recent din cauza dreptului de veto, în special al guvernului federal din Viena” notează Die Presse. 

Opinia semnată de Sophia Beiter și Sebastian Schäffer mai arată că ”într-o problemă la fel de importantă precum protecția frontierelor externe, se poate considera cu siguranță suveranitatea națională ca fiind primordială, dar în problema actuală este exact ceea ce lipsește - și anume o frontieră externă. Austria este înconjurată de membri ai Acordului Schengen. Numerele mari de azil comunicate de la Viena la Sofia și București ca motiv al obiecției nu au fost chiar convingătoare anul trecut, Croației fiindu-i acordată aderarea în aceeași decizie. Față de 2022, cererile de azil au scăzut cu 40 la sută; potrivit ambasadei României, doar doi la sută dintre solicitanții de azil din Austria vin prin România”. 

”Vetoul împotriva aderării României și Bulgariei la Schengen este miop din alte motive. Relațiile economice de fapt bune dintre Austria și cele două state de la Marea Neagră sunt supuse unor presiuni inutile. De asemenea, (...) În plus, România va deveni cel mai mare producător de gaze din UE din 2027. OMV este, de asemenea, implicată în proiectul „Neptun Deep” . Dacă relațiile diplomatice continuă să fie tensionate, acest lucru ar putea fi pus sub semnul întrebării. Oamenii încă mai vorbesc, chiar glumesc, între ei, dar dacă blocada continuă, sunt mai mult decât consecințe economice. Euroscepticismul și frustrarea, în special în rândul alegătorilor mai tineri, le-ar putea oferi populiștilor un impuls suplimentar la viitoarele alegeri europene de anul viitor. Și în Austria și România vor fi și alegeri la nivel național în 2024” mai punctează sursa citată. 

”Trebuie găsită o soluție europeană pentru preocupările legitime ale guvernului austriac cu privire la multe cereri de azil. Acest lucru nu trebuie să se întâmple în detrimentul Bulgariei și României” arată o concluzie a articolului citat. ”Rămâne de sperat că aplauzele care au urmat vor fi auzite și la summitul miniștrilor de interne ai UE din 4 decembrie. Extinderea spațiului Schengen la 29 de membri ar putea fi decisă acolo, eliberând astfel capacitatea pentru alte probleme stringente ale timpului nostru” mai arată cei doi autori. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News