Data actualizării:
Data publicării:

Vești bune de la Ministerul Finanţelor: Anul viitor nu vor fi modificări bruşte de taxe

Autor: Nicoleta Baciu | Categorie: Economie
WhatsApp

Ministerul Finanţelor estimează că nu vor avea loc modificări bruşte de taxe pe parcursul anului viitor, a declarat, joi, Alin Chitu, secretar de stat în cadrul instituţiei, la un eveniment de specialitate. 

Alegeri prezidentiale 2024

El a fost întrebat dacă pentru anul 2023 Ministerul Finanţelor are în vedere modificări de taxe. 'Noi suntem acum, cel puţin pentru anul acesta, în grafic în ceea ce priveşte modificările legislative. Am avut OG 16, prin care au fost luate o serie de măsuri, unele nu au fost confirmate de Parlament, dar chiar şi aşa obiectivele noastre pentru anul 2023 sunt atinse, deci nu avem o presiune din perspectiva unor modificări bruşte, ca să ne ţinem de calendarul asumat', a spus Chitu, în cadrul conferinţei 'PNRR - Investiţii pentru economia viitorului. Reforma fiscală', organizată de PwC România.

La rândul său, Lucian Heiuş, preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, a completat, prezent la acelaşi eveniment, că nu ar mai trebui să existe nicio modificare în Codul fiscal anul viitor. 'Anul 2023 nu ar trebui să mai aducă nicio modificare a Codului fiscal, chiar dacă toate modificările făcute prin OG 16 nu au dus la creşterea taxelor şi impozitelor principale, ci au fost ajustări şi lucruri puse într-un făgaş normal, vorbesc de cotele de TVA unde existau nişte discrepanţe care nu aveau logică. În 2023 nu se va mai face nicio ajustare, cel puţin din discuţiile de până acum, şi este normal acest lucru', a arătat preşedintele ANAF.

 

Inflația a ajuns și la bănci. Ce se întâmplă cu cele din zona euro

 

Băncile din zona euro sunt afectate de inflația care s-a accentuat în Europa. Băncile din zona euro s-ar putea confrunta cu o creştere a creditelor neperformante deoarece majorarea rapidă a inflaţiei şi creşterea dobânzilor afectează veniturile gospodăriilor, în special în rândul statelor mai sărace ale blocului, se arată într-un studiu al Băncii Centrale Europene publicat marţi, transmit Reuters și Agerpres.

În timp ce rata inflaţiei depăşeşte 10%, gospodăriile îşi cheltuiesc economiile, fiind puţine semne de optimism, în special în rândul persoanelor vulnerabile, care sunt disproporţionat afectate de creşterea preţurilor la alimente şi combustibili.

"Impactul simulat asupra calităţii activelor băncilor de la finalului anului trecut este semnificativ, deşi creditele neperformante erau la un nivel scăzut record, dar ne aşteptăm la o creştere în viitor", se arată în raport.

Rata creditelor neperformante a depășit 2%


La finalul trimestrului doi din 2022, rata creditelor neperformante se situa la 2,35%, iar în cel mai nefavorabil scenariu ar creşte cu o treime.

Băncile din Italia, Portugalia, Grecia şi Cipru s-ar putea confrunta cu cel mai semnificativ avans al creditelor neperformante, iar cele din Franţa, Irlanda şi Luxemburg nu vor avea probleme atât de grave, apreciază BCE.

Problema vizează în principal gospodăriile cu venituri mai scăzute, deoarece o creştere cu 10% a costului vieţii pentru ele ar duce la o reducere cu 20% a puterii de cumpărare, faţă de o reducere cu doar 5% în cazul gospodăriilor cu venituri medii.

Nu este o problemă de natură sistemică, deoarece familiile cu cele mai scăzute venituri deţin doar 13% din datoria bancară a gospodăriilor din zona euro, 70% fiind deţinută de gospodăriile cu venituri mai ridicate, care nu sunt atât de afectate.

"Deşi vor creşte probabil uşor intrările în incapacitate de plată, riscurile negative la adresa calităţilor activelor băncilor sporesc, în special în ţările vulnerabile", avertizează BCE. 

Ministerul Finanţelor, împrumut de aproape 480 milioane de lei de la bănci. La cât se ridică dobânda

Ministerul Finanţelor (MF) a împrumutat, luni, 479,9 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat de tip benchmark, cu o maturitate reziduală la 72 de luni, la un randament mediu de 8,31% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

Valoarea nominală a emisiunii a fost de 400 de milioane de lei, iar băncile au subscris 557,9 milioane de lei, scrie Agerpres. Marţi este programată o licitaţie suplimentară prin care statul vrea să atragă 60 de milioane de lei la randamentul stabilit luni pentru obligaţiuni. Citește mai multe AICI.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
pixel