Muzeul Municipiului București invită publicul la vernisajul expoziției tematice „VitagenNama – Aman Negativ" – Plăcile de gravură ale Muzeului Theodor Aman. 

Evenimentul are loc miercuri, 18 septembrie, ora 18.00, în casa pictorului, astăzi muzeu, de pe strada C. A. Rosetti, nr. 8. Vizualizarea negativelor de gravură realizate de Theodor Aman reprezintă o premieră absolută, unele dintre exponate nefiind expuse niciodată până acum.

Cunoscut de marele public în principal pentru pictura în ulei, Theodor Aman (1831 – 1891) este, de fapt, un artist complex, un spirit renascentist, curiozitatea şinăzuinţa spre perfecţiune conducându-l spre abordări diverse şi surprinzătoare, de la delicateţea acuarelei la monumentalitatea picturii murale, de la onctuozitatea uleiurilor la duritatea potrivnică a sculpturii în lemn de stejar, de la transparenţa insinuantă a vitraliului la certitudinea impunătoare a basoreliefului în teracotă sau alabastru.

Gravura în acvaforte

Una dintre tehnicile în care Aman a excelat este gravura în acvaforte. Tehnică extrem de dificilă, pe care a deprins-o în timpul studiilor pariziene (1850 – 1858), gravura în acvaforte a reprezentat pentru Aman o preocupare constantă, în principal între anii 1872 – 1881. Considerat primul peintre-graveur român, Aman s-a folosit de posibilitatea multiplicării, care i-a servit în activitatea didactică şi în cea de popularizare a actului artistic. O probă a performanței pe care o atinge în această tehnică este primirea lui, în 1875, în Societatea Acvafortiștilor din Paris, unde au și rămas multe dintre plăcile pe care le imprimase acolo, la editorul A. Cadart și apoi la văduva și succesoarea acestuia.

„Un aspect mai puţin cunoscut de marele public este faptul că receptorul care priveşte o gravură are acces doar la produsul finit – foaia de hârtie, pe care se poate vedea o imagine care pare lucrată în peniţă. Virtuozitatea desenului, delicateţeaşiminuţiozitatea detaliilor întăresc această impresie şi este imposibil de imaginat efortul aflat în spatele acelei imagini. Gravorul nu desenează pe hârtie, ci zgârie cu acul în stratul de vernis ce acoperă plăcuţa metalică (negativul de gravură) imaginea în oglindă a celei pe care noi o vizualizăm pe hârtie, pentru ca apoi, prin introduceri succesive în acid, desenul să se transfere în structura metalului prin procesul de corodare provocat de atacul acidului. Imaginea la care noi avem acces se imprimă prin presare, în trecerea prin presa de gravură a negativului metalic, peste care s-au aplicat tuşulşi foaia de hârtie.

Vizualizarea negativelor de gravură reprezintă adevărata întâlnire cu opera artistului, precum şiînţelegerea, măcar parţială, a dificultăţii acestei tehnici. Expunem acum o parte dintre cele 65 de plăci de gravură aflate în patrimoniul Muzeului Theodor Aman, din componența Muzeului Municipiului București. Expunerea este facilitată de eforturile și talentul restauratorului Gheorghe Ionescu de la Muzeul Municipiului București, care a reușit să elimine urmele celor aproape 150 de ani trecuți peste aceste plăci – adevărate opere de artă lucrate în cupru, la care marele public nu a avut acces decât în foarte mică măsură sau niciodată. Este o premieră expozițională și o sărbătoare a plăcilor negativ, care vin la o întâlnire fără precedent cu publicul, cu toţi cei care l-au perceput până acum în mod pozitiv pe Aman și acum au ocazia să descopere un AMAN în NEGATIV" – a declarat Greta Şuteu, muzeograf, Muzeul Theodor Aman.

Intrarea la vernisaj este liberă, anunță MMB într-un comunicat.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News