Procurorul general Augustin Lazăr a anunţat, vineri, întrebat de informaţiile potrivit cărora protocolul publicat de Darius Vâlcov ar fi plecat din seiful Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, că Parchetul General face verificări la această instituţie. Victor Alistar, membru CSM, explică situația.

Protocolul nu s-a desecretizat, dar a apărut în spațiul public. Am să abordez problema din perspectiva transparenței. În mod eronat, stăm să verificăm de ce a apărut o informație care dezvăluie cel puțin nereguli în spațiul public, în loc să discutăm fondul problemei.

Din punct de vedere juridic, dacă ne uităm pe Legea 182, privind informațiile clasificate, vom observa că la articolul 24, alineatul 5, se interzice clasificarea ca secret de stat a documentelor și a informațiilor care ascund fapte de încălcare a legii, de restrângere a drepturilor și libertăților persoanelor, informații care sunt de interes public. La articolul 33 se interzice clasificarea ca secret de serviciu a informațiilor care conțin fapte de nerespectare a prevederilor legale sau de afectare a drepturilor și intereselor legitime ale unor persoane. 

'Orice adăugire la lege, în materia procedurii, este o nerespectare a cadrului legal'

Dacă ne uităm la protocol care reglementa modul în care se cooperează în cadrul unor proceduri judiciare. Nu vorbim despre informația din ancheta care e nepublică, ci mecanismul, ori procedurile judiciare se desfășoară exclusiv în baza legii organice, lege care este publicată în Monitorul Oficial și care este cunoscută de către toți. Orice adăugire la lege, în materia procedurii, cu atât mai mult în materia procedurii penale, este o nerespectare a cadrului legal și atunci aceea informație nu mai poate să aibă caracterul de informație clasificată, chiar dacă formal îl are, așa încât nu știu unde va conduce ancheta și nici nu vreau să mă pronunț, însă cred că elementele legate de transparență sunt esențiale. 

Nu am văzut niciun fel de anchetă legată de nelegalitatea unor prevederi din aceste protocoale. Un exemplu este că în mai toate protocoalele este prevăzut că procurorul va informa pe ofițerul de informații cu privire la modul în care a valorificat informația. Asta înseamnă că va pune la dispoziția unor alte entități informații dintr-o anchetă și dintr-o fază care este nepublică. Al doilea lucru, dă dare de seamă cu privire la modalitatea în care valorifică o informație în probă sau nu. Acest lucru îi afectează caracterul de independență în anchetă. O asemenea prevedere, pe lângă că adaugă la lege, e de natură a afecta autoritatea judecătorească. 

Exemplu - Cazul Harghita

Mai sunt și altele. Spre exemplu, în baza lor, un caz de la Harghita. Ofițerul de informații nu a făcut doar transcrierea convorbirii, ci și traducerea ei din limba maghiară în limba română. Acesta este deja un act de procedură și reprezintă administrare de probă, ceea ce este strict interzis de Codul de procedură penală și de celelalte acte normative. 

Cum s-a ajuns la aceste protocoale?

Pe noi ne interesează cum s-a ajuns la aceste protocoale și să vedem dacă punerea lor în aplicare a fost de natură a produce efecte nelegale și a înlătura măcar efectele. Ne interesează, de asemenea, să vedem dacă a fost de natură a afecta independența autorităților din sistemul judiciar și, dacă prin încheierea acestor protocoale, se poate stabili un element de afectare a standardelor unui proces echitabil. Coruperea unor probe, prin administrarea defectuoasă, nelegală, prin măsluirea unei probe, duce la coruperea actului de justiție care trebuie să stabilească adevărul juridic și să impună rigoarea legii. 

De ce nu au anchetat autoritățile judiciare cazurile în care s-au scurs rechizitorii în presă înainte de a fi transmise instanței. S-au scurs transcripturi ale unor convorbiri telefonice, probe într-o fază nepublică, aspecte care au fost semnalate și consemnate de Inspecția Judiciară și totuși nu s-a întâmplat nimic. Când ne convine, anchetăm, când nu ne convine, nu anchetăm.

Cel mai important lucru pe care îl are de făcut Justiția este să își recapete credibilitatea, a explicat Victor Alistar în interviul DCNews.

Vezi răspunsul AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News