Data actualizării: 02.09.2019 21:29
Data publicării: 02.09.2019 21:24

Veneția 2019. Femeile conduc jocul

Autor: Corespondență de la Magda Mihăilescu | Categorie: Cultura

Meryl Streep pe covorul roșu

Aș putea spune și altfel, Femeile iau partea leului, având în vedere unde ne aflăm, în plină vânătoare de lei, de aur sau de argint, dar ar părea o glumă. Doar s-a scris și am scris atâta despre criticile aduse Mostrei cinematografice care ar ignora înfierbântata campanie feministă în numele căreia un festival ar trebui să echilibreze raportul dintre sexe în selecția oficială. Altfel spus, să stabilească oficial o proporție reciproc avantajosă a prezențelor masculine și ale sexului opus în câmpul regizorilor.

Directorul Barbera și-a asumat riscurile și a întreprins ceea ce dictează bunul simț și realitatea. În actuala ediție nu întâlnim, în competiție, decât două femei-autor. În schimb, mai mult decât oricând, domină filmele ale căror povești sunt lăsate în seama femeilor. Până acum, au trecut pe ecran eroine care știu ce vor și țin sus steagul avântului justițiar, altel care habar nu au ce vor și trec prin viață oscilând între opțiuni încețoșate, femei care știu să aștepte și altele mereu gata să o ia din loc.

Din orice unghi am privi galeria doamnelor de până acum, se detașează eroina întruchipată de Meryl Streep în filmul lui Steven Soderberg The Laundromat, Spălătoria automată cum ar veni, dar una care în film indică spălarea banilor.

Cineastul lansat la Cannes cu mulți ani în urmă cu Sex, minciuni și video reia tema minciunilor la scară giganică, a celor pe care se construiesc edificiile finanțelor internaționale. Plecând de la o carte a ziaristului Jake Bernstein, laureat al Premiului Pulitzer, Secrecy World: inside the Panama Papers Investigation of Illicit Money Networks and Global Elite, Soderberg a imaginat o comedie neagră care să nu ne lase să uităm documentele revelate acum trei despre mecanismele societății paradisurilor fiscale controlate de politicieni, bănci și șefi de stat. Cineastul nu a avut nevoie de o mare armată a unor astfel de figuri; o prea cumsecade doamnă de o anumită vârstă, plecată în vacanță cu soțul ei i-a fost de ajuns. Femeia a transformat o dramatică întâmplare, pierderea omului de lângă ea într-un accident, (scufundarea bărcii în care se aflau amândoi), într-o luptă pe viață și pe moarte pentru obținerea adevărului despre iluzoriile despăgubiri. Nu atât pentru răscumpărarea financiară în sine, ci pentru că a adulmecat mirosul necinstei. Filmul înaintează prin intervențiile ironice ale naratorilor interpretați de Antonio Banderas și Gary Oldman, învestiți și cu rolul de mari jucători în hora corupției gobale. De tot hazul dar și de toată tristețea avertismentul lor «Dacă nu te ocupi tu de Finanță se va ocupa Finanța de tine ». În mod simbolic și în derâdere, eroina lui Meryl Streep, în finalul amar-victorios, pozează în statuia Libertății ținând în mână ceea ce avea la îndemână, peria de cap.

(w300)

Simpatica apariție a lui Meryl Streep la conferința de presă

Marea actriță în vârstă de 70 de ani, recunoscută pentru militantismul ei, pentru luările de poziții anti Trump (ne amintim că acum trei ani, după ceremonia Globurilor de aur, președintele SUA a numit-o «O actriță supraevaluată ») a declarat acum ziariștilor că, «Îmbătrânind, trebuie să încerci a face ceva pentru a-ți păstra convingerile. (...) Cred că durerea și lupta sunt motorul a ceea ce poți întreprinde în numele ideii de bine. Când primec scenariul unui film, mă întreb, înainte de toate, dacă acel posibil film va ajuta oamenii să facă lumea mai bună sau mai toxică? » Ce deosebire între propunerea lui Soderbeg și cea a unui cineast cu o înaltă cotă și el, chilianul Pablo Larrain, dar dezamăgitor de data aceasta. Acum patru ani vedeam, tot aici, Jackie, despre rezistența demnă a fostei soții a lui John Kennedy din ziua asasinatului și imediat după aceea.

(w670)

Mariana Di Girolamo în Emma

Tot un nume de femeie și în titlul filmului văzut acum, Emma, o lungă navetă între chemări contrarii – maternitate și abandonarea ei, între impulsuri erotice nedefinite ca orientare, între vocații care se bat cap în cap – dans și stingătoare de incendii, acestea din urmă având și mesaje simbolice. Nehotărâtă și protagonista Mariana Di Girolamo.

Așteptat cu interes a fost și Noah Baumbach (SUA), mai puțin cunoscut, dar care venea încărcat de renumele protagoniștilor săi din Marriage Story, Scarlett Johansson și Adam Driver.

(w670)

Scarlett Johansson și Adam Driver în Marriage Story

Cei doi, actori demni de toată lauda, s-au pierdut, însă, într-un mult prea lung joc de-a divorțul. El și Ea când se despărțeau, când se răzgândeau, fără efecte nici comice, nici umane. Am avut sentimentul că interpreții au fost seduși de perspectiva oferită de film de a-și etala întinderea registrului actoricesc. Woody Allen ar fi rezolvat într-o oră și jumătate acest « Mișu St. Popescu vrea să divorțeze / lung prilej de vorbe și de ipoteze ».

(w670)