Valuri de căldură, inundaţii, secetă: Patru din cinci oraşe ale lumii, expuse în faţa riscurilor
Autor: Alexandru Negrici | Publicat pe: 13 oct 2022, 21:41
WhatsApp
FOTO: Pixabay
FOTO: Pixabay
Patru din cinci oraşe ale lumii (80%) sunt expuse în faţa riscurilor de a fi afectate de evenimente climatice periculoase, precum valuri de căldură, indundaţii şi episoade de secetă, au arătat datele furnizate de un studiu publicat joi de organizaţia de mediu CDP, informează Reuters.  

Raportul întocmit de CDP, intitulat "Protecting People and the Planet", a monitorizat 998 de oraşe din lumea întreagă şi a arătat că pe lângă procentul de 80% de oraşe care riscă să fie afectate de evenimente climatice extreme, pentru aproape o treime dintre ele pericolele climatice ameninţă cel puţin 70% din populaţiile lor.

CDP este o organizaţie non-profit cu sediul la Londra, care conduce un sistem de monitorizare pentru companii, municipalităţi şi ţări din lumea întreagă cu scopul de a raporta impactul de mediu asupra operaţiunilor lor.

Conform noului raport, aproape două treimi dintre oraşele lumii ar trebui să se aştepte ca situaţiile periculoase cu care se vor confrunta să devină mai intense în viitor, iar peste jumătate dintre ele să se aştepte ca acele evenimente climatice să devină mai frecvente până în 2025.

Printre numeroasele oraşe afectate deja până acum în 2022 se află Karachi din Pakistan, unde inundaţiile devastatoare au ucis aproape 1.700 de oameni, precum şi Fort Myers din Florida, unde uraganul Ian a ucis peste 100 de persoane.

Vârstnicii, cei din familii cu venituri mici, copiii şi comunităţile minoritare marginalizate sunt cei mai expuşi, iar factorii de decizie politică trebuie să se gândească la nevoile cetăţenilor atunci când planifică reacţiile oficiale la criza climatică.

"Plasarea oamenilor în centrul acţiunilor de protejare a climei, de la planificare şi până la implementare, ameliorează vieţi", a declarat directorul global al CDP, Maia Kutner.

Aproape două treimi din oraşele lumii adoptă deja acţiuni climatice în centrul cărora se află oamenii şi ele văd deja beneficiile acestor politici, inclusiv o mai bună protecţie medicală şi socială, dezvoltare economică şi ameliorarea mediului înconjurător, precizează raportul de joi.

Totuşi, nu toate oraşele pot să adopte astfel de abordări, iar CDP consideră că un sprijin mai mare financiar din partea guvernelor este necesar pentru implementarea unor iniţiative şi reglementări ecologice.

Mai mult de jumătate din oraşe au raportat că se confruntă cu o serie de obstacole în atingerea obiectivelor ce privesc reducerea emisiilor de gaze, iar cel mai frecvent obstacol este capacitatea fiscală, potrivit raportului CDP.

Populația de animale sălbatice din toată lumea a scăzut cu 69% în ultimii 50 de ani

Populațiile de mamifere, păsări, amfibieni, reptile și pești au scăzut cu 69%, în medie, în ultimii 50 de ani.

Potrivit raportului Planeta Vie 2022 al WWF, indicele Planeta Vie (LPI), furnizat de Societatea Zoologică din Londra (ZSL), arată că în regiunea tropicală abundența medie a populațiilor monitorizate scade într-un ritm alert. Îngrijorarea este cu atât mai mare, deoarece aceasta este regiunea cu cea mai bogată biodiversitate din lume.

Datele LPI arată că între 1970 și 2018 abundența medie a populațiilor de specii monitorizate din America Latină și regiunea Caraibe a scăzut, în medie, cu 94%.

Anul acesta, experții au lucrat cu cea mai extinsă bază de date din istoria raportului, cuprinzând aproximativ 32.000 de populații din 5.230 de specii, pentru a calcula Indicele Planeta Vie, indice care se referă la abundența medie a populațiilor monitorizate pe parcursul a 48 de ani.

„Raportul Planeta Vie 2022 arată că ne confruntăm cu o urgență majoră reprezentată de schimbările climatice cauzate de om și de pierderea accelerată a biodiversității. Acestea amenință bunăstarea generațiilor actuale și viitoare.

WWF este extrem de îngrijorat de aceste noi date care arată o scădere devastatoare a populațiilor de animale sălbatice, în special în regiunile tropicale, care găzduiesc unele dintre cele mai diverse peisaje din lume”, a declarat Marco Lambertini, director general WWF Internațional.

În aproximativ 50 de ani, abundența populațiilor speciilor de apă dulce monitorizate s-a micșorat, în medie, cu 83%, marcând cea mai dramatică scădere a oricărui grup de specii.

Pierderea habitatelor și blocarea rutelor de migrație sunt printre principalele cauze cu un impact direct asupra speciilor de pești migratori.

Una dintre populațiile monitorizate în LPI este cea a delfinilor roz de râu din Amazon, care a înregistrat o scădere cu 65%, din anul 1994 până în 2016, în Rezervația de Dezvoltare Durabilă Mamirauá din statul brazilian Amazonas.

Un alt exemplu este gorila estică de câmpie, a cărei populație a înregistrat un declin de aproximativ 80% în Parcul Național Kahuzi-Biega din Congo, între 1994 și 2019.

La fel și populația de leu de mare australian a scăzut cu 64% între 1977 și 2019.

„Încă ne bucurăm de biodiversitate în România, suntem una din puținele țări din Europa care are încă păduri virgine și faună sălbatică, însă presiunile sunt din ce în ce mai mari, cum ar fi dezvoltarea nesustenabilă a infrastructurii de transport și energie, poluare, tăieri ilegale.

Dacă protejăm natura și facem eforturi să o refacem acolo unde s-a pierdut, vom putea asigura viitorul nostru și al generațiilor următoare, vom putea păstra ceea ce natura ne oferă cu generozitate: aer, apă, sol, toate resursele curate de care avem nevoie și, în plus, reziliența la schimbările climatice”, a spus Orieta Hulea, director general WWF România.

Raportul Planeta Vie indică faptul că principalii factori ai declinului populațiilor de specii din fauna sălbatică sunt:

- degradarea și pierderea habitatelor

- exploatarea

- introducerea de specii invazive

- poluarea

- schimbările climatice

- bolile.

O parte din acești factori au jucat un rol decisiv în scăderea cu 66% a populațiilor speciilor sălbatice din Africa, precum și în declinul mediu de 55% a populațiilor speciilor din Asia Pacific.

Liderii lumii urmează să se întâlnească la cea de-a 15-a Conferință a Convenției pentru Biodiversitate (CBD COP15) în decembrie, la Montreal și au oportunitatea de a corecta cursul acestei degradări, de dragul oamenilor și al planetei.

WWF pledează pentru ca liderii să se angajeze la un acord „de tipul celui de la Paris”, prin care vor lucra pentru minimizarea pierderii biodiversității pentru o natură pe plus până în 2030.

Raportul Planeta Vie apare la fiecare doi ani (începând cu 1998) și prezintă o imagine de ansamblu cuprinzătoare asupra stării lumii noastre naturale prin LPI, care urmărește tendințele abundenței globale a faunei sălbatice. Raportul include contribuțiile a peste 90 de experți din întreaga lume, din universități, ONG-uri și birouri WWF, notează Agerpres.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?