Potrivit unui mesaj pe Twitter, Comisia Europeană lucrează deja la măsuri de sprijin adiționale pentru nevoile energetice ale Republicii Moldova.

”O conversație bună cu președintele Maia Sandu. Am discutat despre situația energetică gravă din Moldova. Lucrăm la sprijin suplimentar pentru a ajuta Moldova cu nevoile sale imediate de gaz și electricitate. Aștept cu nerăbdare să o întâlnesc pe Maia Sandu când voi vizita Moldova la mijlocul săptămânii”, a afirmat șefa Comisiei Europene. 

Good conversation with President @sandumaiamd

We discussed the dire energy situation in Moldova.

We are working on additional support to help Moldova with its immediate gas and electricity needs.

I look forward to meeting @sandumaiamd when I visit Moldova mid-week.

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) November 6, 2022

Maia Sandu a declarat pe 1 noiembrie, la Bucureşti, că Republica Moldova trece printr-o criză energetică majoră din cauza războiului din Ucraina şi riscă să rămână fără gaze şi electricitate în această iarnă, potrivit Calea Europeană.

„Pentru consumatorii moldoveni, tariful la gaze a crescut de 6 ori în ultimul an (…). La fel de gravă este situaţia în ce priveşte electricitatea. După ce Federaţia Rusă a bombardat reţelele ucrainene, Gazprom a redus în jumătate volumul de gaze livrat Moldovei, iar furnizarea de electricitate din stânga Nistrului pentru luna viitoare a devenit incertă, asigurarea ţării cu energie electrică este o provocare zilnică. Chiar dacă întreprindem eforturi serioase să economisim şi Guvernul de la Chişinău încearcă să ajute oamenii cu venituri mici, cheltuielile pentru facturi ale unei familii s-au ridicat la 70-75% din veniturile ei. Această vulnerabilitate energetică generează şantaj politic şi interferenţă în democraţie, politica internă şi cea externă”, a declarat președinta Republicii Moldova în timpul vizitei efectuate în România.

Citește și:

Europa ridică miza: oferă 1 miliard de euro pentru a scoate din joc Rusia, China și Turcia din țările non UE

Uniunea Europeană va oferi 1 miliard de euro țărilor din Balcanii de Vest (Serbia, Albania, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Kosovo și Muntenegru) sub formă de granturi pentru ”abordarea consecințelor imediate ale crizei energetice” și pentru proiecte care vizează accelerarea tranziția ecologică.

Acest lucru a fost anunțat de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în marja summitului de la Berlin privind Balcanii de Vest. În fundalul conferinței s-au aflat temerile Bruxelles-ului cu privire la puterile străine care planează asupra regiunii: în primul rând cu privire la Rusia și la legăturile sale puternice în Serbia și Bosnia. Dar și mai îngrijorătoare sunt obiectivele Chinei și Turciei, relatează Europa Today.

Jocul dublu al Serbiei

De-a lungul timpului, Serbia a devenit poarta de intrare a Rusiei în regiune: președintele Aleksandar Vucic nu s-a alăturat sancțiunilor europene împotriva lui Vladimir Putin și este considerat un aliat important al Kremlinului. 

În același timp, Vucic își subliniază în mod constant loialitatea față de UE și angajamentul său față de integrare. Un joc dublu evident care a funcționat până acum, dar pe care Bruxelles-ul nu îl mai poate tolera cu războiul din Ucraina.

Însă Moscova nu este singura putere geopolitică care și-a extins privirea asupra regiunii: China a inițiat deja investiții importante în zonă sub formă de împrumuturi pentru infrastructură. Serbia, de exemplu, în 2021, a avut un credit către Beijing egal cu 7% din PIB, aproximativ aceeași pondere ca Macedonia de Nord. 

Citește mai mult AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News