Ursula von der Leyen: Macedonia de Nord trebuie să accepte un acord de compromis pentru a înceta disputa cu Bulgaria
Data actualizării:
Data publicării:
Autor: Andrei Itu
WhatsApp
Foto Agerpres
Foto Agerpres
Preşedinta Comisiei Europene a afirmat că Macedonia de Nord ar putea începe discuţiile de aderare la UE chiar săptămâna viitoare. 

Ursula von der Leyen a spus Adunării Naţionale a ţării că acesta trebuie mai întâi să accepte un acord de compromis, pentru a pune capăt unei dispute îndelungate cu vecina sa, Bulgaria, transmite Rador.

Bulgaria nu susține aderarea Macedoniei de Nord la UE: Nu a îndeplinit condiţia de respectare a drepturilor minorităţilor

Vicepreşedintele Republicii Bulgaria, Iliana Iotova, a declarat într-o vizită recentă la Arad, întrebată fiind despre condiţiile pe care le impune ţara sa pentru a susţine aderarea la Uniunea Europeană a Macedoniei de Nord, că această ţară nu a îndeplinit una dintre cererile principale ale Bulgariei, aceea de respectare a drepturilor minorităţilor.

Prezentă în localitatea arădeană Vinga pentru a participa la evenimente ale minorităţii bulgare, Iliana Iotova a spus că România şi Bulgaria au avut o serie de condiţii atunci când au aderat la Uniunea Europeană şi că aşteaptă ca şi Macedonia de Nord să aplice unele măsuri pe care Bulgaria le cere de mai multă vreme.

'Noi am cerut partenerului nostru de la vest, în speţă Republica Macedonia de Nord, să respecte drepturile etnicilor bulgari'

'De luni bune, noi am cerut partenerului nostru de la vest, în speţă Republica Macedonia de Nord, să respecte drepturile etnicilor bulgari, aşa cum fac toate celelalte ţări ale Uniunii Europene, dar din păcate până în acest moment Republica Macedonia de Nord nu a răspuns acestor solicitări ale noastre. Considerăm că nu a fost îndeplinită această condiţie. Noi am pus şi nişte condiţii din domeniul educaţiei, în speţă toată lumea cunoaşte istoria comună pe care o avem. Am solicitat ca manualele de istorie din ciclul preuniversitar să reflecte corect istoria şi să nu o manipuleze, să nu o denatureze, pentru că în momentul de faţă în aceste manuale de istorie sunt scrise foarte multe neadevăruri şi lucruri rele la adresa bulgarilor şi a poporului bulgar. Noi am cerut ca aceste lucruri să fie scoase. Am mai cerut desecretizarea arhivelor comuniste, în care în mod sigur se vor găsi dovezi privind represaliile la care au fost supuşi cei care se considerau etnici bulgari', a declarat vicepreşedintele Republicii Bulgaria.

Iliana Iotova a subliniat că atât Bulgaria cât şi România au aderat împreună la Uniunea Europeană după ce au respectat o serie de 'criterii foarte stricte'.

'Noi am reuşit să aderăm la Uniunea Europeană pentru faptul că am îndeplinit aceste criterii. Noi în momentul de faţă nu cerem altceva de la vecinii noştri decât să îndeplinească aceleaşi criterii pe care le-am îndeplinit şi noi', a spus oficialul bulgar. Vezi știrea aici!

Bulgaria, veto pe aderarea Albaniei şi Macedoniei de Nord la UE. Premierul Albaniei: O ruşine...

Edi Rama, premierul Albaniei, a catalogat drept "o ruşine" veto-ul Bulgariei pe aderarea Albaniei şi Macedoniei de Nord la UE.

"Este o ruşine că o ţară NATO, Bulgaria, ţine captive alte două ţări NATO, şi anume Albania şi Macedonia de Nord, în toiul unui război sângeros care se desfăşoară lângă Europa, cu celelalte 26 de ţări ale UE stând liniştite într-un îngrozitor spectacol de neputinţă", a declarat Rama, cu referire la invazia rusă asupra Ucrainei.

Bulgaria, ţară membră a UE, a blocat în 2020 demararea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord, din cauza unei dispute legate de istoria şi limba celor două ţări. Albania este de asemenea ţinută pe loc, deoarece UE condiţionează progresele din negocierile cu ea de cele cu Macedonia de Nord.

Rama, care s-a gândit iniţial să nu participe la summit, s-a referit de asemenea la frustrarea celor şase ţări din Balcani care aspiră să adere la UE - Albania, Bosnia, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Serbia - că Franţa şi Germania nu fac suficient pentru a presa Bulgaria să-şi ridice veto-ul. "Sunteţi un dezastru", a afirmat Rama.

Astfel de decizii necesită unanimitate în rândul celor 27 de ţări membre ale UE.

Cetăţenii ţărilor din Balcani aspiră de multă vreme să adere la UE, după războaiele etnice din anii 1990, care au dus la dezintegrarea Iugoslaviei, iar liderii statelor UE vor susţine încă o dată în timpul summitului de joi că cele şase ţări vor deveni membre ale UE într-o zi, potrivit unui draft al comunicatului final consultată de Reuters.

Însă, potrivit AFP, ţări vestice precum Franţa şi Ţările de Jos au încetinit procesul de extindere a UE, exprimând îngrijorări în legătură cu o aderare pripită, precum cea a României şi Bulgariei în 2007, şi cu gestionarea proastă a migraţiei de muncitori din ţările Europei de Est în Regatul Unit, ceea ce a întors mulţi britanici împotriva UE. Vezi știrea aici!

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
pixel