Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare Mircea Govor a fost plasat în arest la domiciliu, potrivit deciziei ÎCCJ.

Magistraţii Înaltei Curţi au respins joi propunerea de arestare preventivă formulată de DNA în cazul lui Govor şi au decis ca acesta să fie cercetat în arest la domiciliu. Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată.

Mircea Govor a fost reţinut miercuri seară de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru mai multe fapte de şantaj şi folosirea influenţei de către o persoană care deţine o funcţie de conducere în cadrul unui partid politic în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit DNA, în perioada august-octombrie 2013, Mircea Govor, în calitate de preşedinte al organizaţiei judeţene a unui partid politic şi vicepreşedinte CJ Satu Mare, folosindu-se de influenţa şi autoritatea sa, a făcut demersuri, printr-un intermediar, pe lângă persoane din conducerea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, pentru a obţine numirea, detaşarea, împuternicirea sau menţinerea în funcţii de conducere sau de execuţie în cadrul nou înfiinţatei Administraţii Judeţene a Finanţelor Publice Satu Mare (AJFP), a unor persoane obediente lui ori intereselor de partid, pe alte criterii decât cele profesionale.

'Procedând în acest fel, pe lângă faptul că a rezultat un folos necuvenit pentru persoanele respective, Govor a urmărit să obţină/menţină protecţia societăţilor comerciale controlate de el şi familia sa din partea organelor fiscale din judeţul Satu Mare şi obţinerea unor beneficii personale sau pentru filiala partidului pe care-l conducea la nivel local (bani)', arată DNA.

DNA precizează că, în perioada septembrie 2013 - martie 2014, el a procedat în aceeaşi manieră şi în favoarea unui apropiat, în sensul că a depus diligenţe pe lângă aceleaşi persoane din conducerea ANAF ca acesta să promoveze examenul pentru obţinerea unui post în cadrul Direcţiei Regionale Antifraudă Oradea (instituţie nou înfiinţată), fie să obţină o funcţie de conducere în AJFP Satu Mare, fără ca acest lucru să se materializeze ulterior.

Procurorii susţin că, în perioada aprilie-mai 2010, vicepreşedintele CJ, folosindu-se de influenţa pe care o avea asupra unei publicaţii locale, în prezenţa unui administrator al unei societăţi, a ameninţat un avocat din Baroul Satu Mare că în ziarul respectiv vor apărea mai multe articole compromiţătoare ce vor avea ca obiect darea în vileag a modalităţii pretins frauduloase prin care firma acestuia ar fi obţinut mai multe contracte de consultanţă juridică cu diferite entităţi publice.

'În continuare, Govor i-a precizat avocatului că acest lucru nu se va întâmpla dacă va favoriza societatea omului de afaceri să câştige mai multe licitaţii publice ce se aflau în derulare în acel moment şi care erau organizate de instituţii cu care firma avocatului avea contract de consultanţă juridică pe linia achiziţiilor publice. Această conduită a creat o stare de temere avocatului care, în final, a acceptat o solicitare alternativă formulată de Govor, respectiv în a-i determina pe administratorii a două societăţi care câştigaseră o licitaţie privind o lucrare publică în valoare de 21.383.650 lei (lucrare care se dorea a fi atribuită în favoarea omului de afaceri), să vireze suma totală de 124.800 lei în contul unei alte societăţi controlate de inculpat. Acest fapt a avut ca şi consecinţă oprirea oricărui articol denigrator în publicaţia respectivă la adresa avocatului', au constatat anchetatorii.

DNA menţionează că, în perioada noiembrie-decembrie 2010, Mircea Govor, folosindu-se de influenţa pe care o avea asupra aceleiaşi publicaţii, împreună cu persoana care controla linia editorială, a impus, prin intermediul redactorilor, declanşarea unei campanii mediatice denigratoare la adresa unui primar de comună.

'Scopul urmărit de inculpat a fost acela de a-l constrânge pe edil să intervină pe lângă membrii comisiei de licitaţie, cu privire la o lucrare finanţată din fonduri europene cu o valoare estimativă de aproape 9,9 milioane lei, în vederea atribuirii acesteia în favoarea firmei administrate de acelaşi om de afaceri', au reţinut procurorii.

Sursa citată mai precizează că, în perioada august-septembrie 2013, Mircea Govor, folosindu-şi influenţa în acelaşi sens, a constrâns un inspector-şef interimar al ITM Satu Mare la acea vreme să interzică inspectorilor de muncă din subordine să aplice sancţiuni contravenţionale împotriva persoanelor agreate politic de el, respectiv primarii din acelaşi partid cu el din judeţ.

'Constrângerea a constat în proferarea unor ameninţări directe cu destituirea din funcţie, în publicarea unor articole denigratoare în presă, respectiv în efectuarea unei vizite de lucru de către inspectorul general de stat în Inspecţia Muncii, la solicitarea inculpatului. Scopul urmărit de inculpat, pe lângă obţinerea unui folos pentru altul, (neaplicarea unor amenzi primarilor agreaţi în cazul constatării unor abateri pe linia relaţiilor de muncă de către inspectorii ITM), a vizat două paliere: de a asigura un folos nepatrimonial pentru sine, în sensul de a dobândi, în faţa membrilor partidului pe care îl conducea de puţin timp, o reputaţie de un bun preşedinte, capabil să apere interesele lor în cazul în care aceştia ar fi sancţionaţi de instituţiile deconcentrate; de a-şi subordona instituţia publică respectivă intereselor sale patrimoniale, în contextul în care Govor şi familia sa deţineau mai multe societăţi comerciale care aveau angajaţi', arată DNA.

În perioada iunie-iulie 2014, conform DNA, Mircea Govor după ce, în cadrul unei conferinţe de presă, i-a solicitat inspectorului-şef al ITM Satu Mare să-şi dea demisia, şi-a folosit în acest sens autoritatea şi influenţa pe lângă prefectul judeţului, pentru a se dispune, în afara cadrului legal, efectuarea unui control la instituţia publică respectivă (acţiune demarată în 23 iunie 2015).

'Scopul acestei acţiuni de control a vizat atât identificarea deficienţelor în activitatea instituţiei mai sus amintite, în vederea constrângerii inspectorului-şef de a renunţa la funcţia publică de conducere deţinută, cât şi dobândirea unui folos material pentru altul (numirea în funcţia respectivă a unei persoane agreate de inculpat) şi a unui folos nepatrimonial pentru sine (subordonarea instituţiei intereselor sale în contextul în care inculpatul şi familia sa deţineau mai multe societăţi comerciale care aveau angajaţi)', mai menţionează DNA. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News