28 noiembrie este ziua în care în urmă cu 99 de ani, Congresul General al Bucovinei a adoptat, la Cernăuţi, moţiunea privind Unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare.

Acesta este al doilea mare moment din procesul de reîntregire naţională a statului unitar român.

În timpul războiului, bucovinenii au îndurat suferinte de neimaginat: dincolo de ocupația rusească, mii de tineri români au fost înrolaţi în armata austriacă. Preoţi români, învăţători şi chiar ţărani simpli au fost trimişi în lagărele de concentrare.

În octombrie 1918, sub amenințarea politică și militară a ucrainenilor, Iancu Flondor şi Sextil Puşcariu, au organizat la Cernăuţi, o adunare naţională, în urma căreia au decis desprinderea definitivă de Imperiul Austro-Ungar. Ulterior Congresul General al Bucovinei a hotărât Unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei cu Regatul României, informează TVR.

Trecuseră 144 de ani de stăpânire străină.

O delegaţie s-a deplasat la Iaşi pentru a preda actul de Unire Regelui Ferdinand. Recunoașterea oficială a Unirii tuturor românilor a avut loc în 1 decembrie 1918.

Din păcate, visul românilor s-a spulberat în cel de-al Doilea Război Mondial, când Bucovina a fost anexată Uniunii Sovietice. Astăzi, Bucovina de Nord a rămas în componența Ucrainei.

[citeste si]

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News