Ruptă de principatul Moldovei în 1812, Basarabia a cunoscut un secol de rusificare într-un mod atât de brutal încât la începutul secolului XX, românii reprezentau doar puțin peste 50% din populație.

După dezastrul de pe frontul de Est din timpul primului Răzoi Mondial, dar și după ce bolșevicii au răsturnat regimul țarist în octombrie 1917, Rusia clădită pe bazele vechiului imperiu își trăia ultimele clipe, ieșind din război. 

Pe 3 martie 1918 se semna Tratatul de la Brest-Litovsk între Germania și Rusia. Pentru partea moscovită, semnarea actului reprezenta aproape o capitulare. Pe teritoriul eliberat erau în curs de formare mai multe state independente sau semi-independente: Finlanda, Polonia, Lituania, Letonia, Estonia, Ucraina. Cu excepția Ucrainei, preț de două decenii, restul au scăpat de jugul rus.

Detașată de Rusia în urma dezmembrării imperiului, Basarabia se unește cu patria mamă în 27 martie 1918, datorită abilității politicienilor acelei perioade. Nici Lenin, cum nici Stalin ulterior, nu au recunoscut unirea dintre Basarabia și România.

În 1939, înțelegerea dintre cei doi dictatori, Adolf Hitler și Iosif Vissarionovici Stalin pecetluia soarta Basarabiei. Pactul semnat între ministrul de externe al Germaniei Naziste și cel al Rusiei sovietice,  ”Tratatul de Neagresiune Sovieto-German”, cunoscut mai degrabă după numele celor doi miniștri de externe, Ribbentrop-Molotov prevedea anexarea Basarabiei de către Rusia.

Astfel, pe 26 iunie 1940, România condusă de regele Carol al II-lea primește un ultimatum din partea Rusiei. Cedarea completă a Basarabiei în maximum 4 zile sau război împotriva puterii sovietice. Fără soluții, pusă în fața unui asemenea scenariu și înconjurată de vecini cu pretenții revizioniste, România semnează cedarea Basarabiei pe 28 iunie 1940.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News