Peste 100.000 de copii au murit sau au fost mutilaţi în conflicte armate din diferite zone al globului, a stabilit UNICEF. Studiul a fost realizat timp de 15 ani, înainte de declanşarea războiului din Ucraina.

Un raport al UNICEF demonstrează un nivel copleşitor al încălcărilor grave ale drepturilor copiilor aflaţi în situaţii de conflict.

Între 2005 şi 2020, Organizaţia Naţiunilor Unite a verificat peste 266.000 de încălcări grave ale drepturilor copiilor comise de părţile implicate în peste 30 de situaţii de conflict din Africa, Asia, Orientul Mijlociu şi America Latină.

„Raportul - 25 de ani de copii şi conflict armat: Acţiuni pentru a proteja copiii în situaţie de război - a arătat că între 2005 şi 2020 peste 104.100 de copiii au fost identificaţi ca fiind ucişi sau mutilaţi în situaţii de conflict armat; peste 93.000 de copii au fost recrutaţi şi folosiţi de părţile implicate în război; cel puţin 25.700 de copii au fost răpiţi de părţile implicate în conflict; părţile implicate în conflict au violat, au căsătorit forţat, au exploatat sexual şi au comis alte forme de violenţă sexuală împotriva a cel puţin 14.200 de copii”, anunţă UNICEF.

Organizaţia Naţiunilor Unite a verificat peste 13.900 de incidente în şcoli şi spitale şi 14.900 de situaţii de refuz al accesului la ajutor umanitar pentru copii.

Raportul mai arată că acte grave de violenţă împotriva copiilor au fost comise de toate părţile implicate în conflict, atât statale cât şi non-statale, scrie Mediafax.

Studiu: 46% dintre copii suferă de infecție post-COVID de lungă durată

Copiii infectați cu virusul SARS-CoV-2 pot prezenta simptome de COVID de lungă durată, de cel puțin două luni, potrivit unui studiu publicat de Business Insider.

Cel mai amplu studiu realizat până în prezent privind simptomele COVID de lungă durată la copiii cu vârste cuprinse între 0 și 14 ani a utilizat o eșantionare la nivel național a copiilor din Danemarca și a comparat cazurile pozitive la COVID-19 cu un grup fără antecedente de boală. „Scopul general al studiului nostru a fost de a determina prevalența simptomelor de lungă durată la copii și sugari, alături de calitatea vieții și absența de la școală sau de la grădiniță”, a declarat Selina Kikkenborg Berg, profesor la Spitalul Universitar din Copenhaga, Danemarca. „Rezultatele noastre arată că, deși copiii cu un diagnostic pozitiv COVID-19 au mai multe șanse de a avea simptome de lungă durată decât copiii care nu au fost diagnosticați anterior cu COVID-19, pandemia a afectat fiecare aspect al vieții tuturor tinerilor„, a spus Berg. Cercetările suplimentare privind consecințele pe termen lung ale pandemiei asupra tuturor copiilor vor fi importante în viitor, a mai spus cercetătorul pentru Business Insider.

Majoritatea studiilor anterioare privind infectarea pe termen lung la tineri s-au concentrat pe adolescenți, sugarii și copiii mici fiind rareori reprezentați. În cadrul studiului, sondajele au fost trimise mamelor copiilor cu vârste cuprinse între 0-14 ani care au fost testați pozitiv pentru COVID-19 între ianuarie 2020 și iulie 2021. În total, s-au primit răspunsuri pentru aproape 11.000 de copii cu un rezultat pozitiv la testul COVID-19, care au fost sortați după vârstă și sex cu peste 33.000 de copii care nu au fost niciodată testați pozitiv pentru COVID-19. Sondajele i-au întrebat pe participanți despre cele mai frecvente 23 de simptome ale COVID lung la copii și au folosit definiția Organizației Mondiale a Sănătății pentru COVID ca fiind simptome care durează mai mult de două luni. Cele mai frecvente simptome în rândul copiilor cu vârste cuprinse între 0 și 3 ani au fost schimbările de dispoziție, erupțiile cutanate și durerile de stomac.

La copiii cu vârste cuprinse între 4 și 11 ani, cele mai raportate simptome au fost, problemele de memorie sau de concentrare și erupțiile cutanate, iar la copiii cu vârste cuprinse între 12 și 14 ani, oboseala, schimbările de dispoziție și problemele de concentrare. La grupa de vârstă 0-3 ani, 40% dintre copiii diagnosticați cu COVID-19 (478 din 1.194 de copii) au prezentat simptome pentru mai mult de două luni, comparativ cu 27 la sută dintre copiii de control (1.049 din 3.855 de copii). Tipurile de simptome nespecifice asociate cu COVID de lungă durată sunt adesea experimentate de copii altfel sănătoși; durerile de cap, schimbările de dispoziție, durerile abdominale și oboseala sunt toate simptome ale unor afecțiuni comune pe care le experimentează copiii și care nu au legătură cu COVID-19.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News