În anul 2021, legislativul a adoptat legea prin care 10 Mai este Ziua Independenței Naționale a României, fiind recunoscută ca sărbătoare națională. Cu toate acestea, nu este declarată zi liberă, ci este considerată o zi lucrătoare.

În data de 9 mai 1877, prim-ministrul Mihail Kogălniceanu a citit în Camera Deputaților actul de Independență. În ziua următoare, pe 10 Mai, Carol I a semnat oficial documentul respectiv. Înainte de perioada comunistă, data de 10 Mai era consacrată ca Zi Națională a României.

Semnificațiile zilei de 10 Mai

Ziua de 10 Mai este asociată cu trei semnificații importante pentru noi, toate legate de Regele Carol I, care a avut cea mai lungă domnie din istoria românilor: 48 de ani (1866-1914).

Prima semnificație constă în faptul că pe 10 Mai 1866 Prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen intră în București și depune jurământul în fața Parlamentului Principatelor Unite. După o călătorie anevoioasă, acesta reușește să traverseze Elveţia şi Austria, ajunge în România și are trei zile de mers cu trăsura sau călare spre București.

Cea de-a doua semnificație a datei este că pe 10 Mai 1877 Senatul a proclamat independența statului român, atunci când conducătorul statului român, Principele Carol I, a semnat proclamația "Independența absolută a României", conferindu-i astfel putere de lege. România devine pentru prima dată un stat independent și scapă de influența Imperiului Otoman.

A treia semnificație a datei de 10 Mai este că în 1881 România a fost declarată Regat,  iar Carol I a fost încoronat Rege. România a experimentat timp de peste jumătate de secol o perioadă de prosperitate și progres economic și social.

Sărbătorirea zilei de 10 Mai a fost interzisă în România pentru prima dată în 1917, în timpul ocupației germane, și pentru a doua oară în perioada regimului comunist, după abdicarea forțată a Regelui Mihai din 1947, conform Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News