Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Un român din doi are o rudă plecată la lucru în străinătate. Cea mai mare așteptare pe care o au din partea statului românii plecați ”la lucru”
Cei mai mulţi români cunosc pe cineva sau chiar au un membru de familie care a fost plecat în străinătate.
Odată cu intrarea în Uniunea Europeană, munca ”în Occident” a devenit un fenomen generalizat în România și aproape că nu există român care să nu cunoască pe cineva care a plecat în străinătate la lucru.
Totuși, chiar și la aproape 16 ani de la aderare, românii care pleacă în străinătate sunt, adesea, neinformați și pleacă ”haotic”, remarcă sociologul Mădălina Hideg.
Proiectul ”Cultura de acasă”, organizat de Institutul ARGUMENT și DCNEWS RESEARCH & DEVELOPMENT S.R.L., cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, a analizat fenomenul plecării românilor din țară.
Potrivit cercetării sociologice, aproape jumătate dintre respondenți (53%) au declarat că au în familie pe cineva plecat în străinătate de mai mult de 6 luni, iar 68% dintre români au declarat că ştiu printre vecini, prieteni sau cunoștințe pe cineva plecat în străinătate de mai mult de 6 luni.
Grafic: Există în familie cineva plecat în străinătate de mai mult de 6 luni / Cercetare Institutul ARGUMENT
Totuși, procesul privind plecarea românilor în străinătate poate fi îmbunătățit, spune Mădălina HIDEG.
”Am întrebat despre provocările pe care le-au întâmpinat românii plecați din țară. Cea mai mare așteptare pe care o au românii din partea statului este aceea de a li se oferii servicii de calitate la nivel consular și la nivelul ambasadelor", arată aceasta.
Grafic: Cunosc printre vecini, prieteni sau cunoștințe pe cineva plecat în străinătate de mai mult de 6 luni / Cercetare Institutul ARGUMENT
Românii spun că ar avea nevoie din partea statului român de programe de informare, așa cum o fac unele grupuri de facebook sau unele ONG-uri, care îi pot ajuta cu informații pe românii din diaspora.
”Unii români au spus că statul român ar trebui să deschidă centre de informare privind particularitățile din țara în care urmează să plece, aspecte ce țin și de viața de zi cu zi, și e legislație, astfel încât cei care pleacă să-și cunoască drepturile și obligațiile”, mai arată Mădălina HIDEG.
”Chiar și cei care spun că doresc să se întoarcă, nu vor să facă asta în viitorul foarte apropiat și asta tocmai din cauza problemelor cu care se confruntă România”, concluzionează sociologul.
Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
argument
cultura de acasa
diaspora
drp
educatie
romani de pretutindeni
romani din diaspora
