Temperaturile globale au depășit anul trecut recorduri "cu o marjă clară", au declarat climatologii Națiunilor Unite.

Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a precizat în raportul său anual că aerul și oceanul au fost cele mai calde din epoca modernă în 2023, fiind doborâte recorduri atât în ceea ce privește creșterea nivelului mării, cât și retragerea ghețarilor.

Valurile de căldură, inundațiile, secetele, incendiile de pădure și ciclonii tropicali care se intensifică rapid au provocat "mizerie și haos, bulversând viața de zi cu zi a milioane de oameni și provocând pierderi economice de multe miliarde de dolari", adaugă OMM în raportul său privind starea climei globale.

Cu toate acestea, OMM a declarat, de asemenea, că dezvoltarea rapidă a energiei regenerabile oferă o "rază de speranță" că cele mai grave efecte ale încălzirii globale pot fi evitate.

Potrivit raportului, anul trecut, temperatura medie globală la suprafață a atins 1,45C peste nivelurile preindustriale, puțin sub pragul de 1,5C care, în opinia oamenilor de știință, va duce la accelerarea haosului climatic.

Temperatura a fost ridicată ușor - și temporar - de evenimentul meteorologic natural El Nino deasupra Oceanului Pacific, dar a spulberat totuși recordul anterior de 1,29C, stabilit în 2016.

Celeste Saulo, secretarul general al OMM, a declarat: "Comunitatea OMM trage un semnal de alarmă roșie pentru întreaga lume. Schimbările climatice înseamnă mult mai mult decât temperaturi mari. Ceea ce am văzut în 2023, în special cu căldura fără precedent a oceanelor, retragerea ghețarilor și pierderea gheții marine din Antarctica, este un motiv de îngrijorare deosebită".

Creșterea cu doi metri a nivelului mării ar fi "catastrofală"

Mai mult de 90% din oceanele lumii au fost afectate de un val de căldură marină la un moment dat în cursul anului, fiind așteptate efecte grave asupra recifelor de corali, care sunt pepiniere vitale pentru viața marină.

Ghețarii s-au topit foarte mult, în special în America de Nord și în Europa. Cei din Alpii elvețieni au pierdut aproximativ 10% din gheață în doar doi ani.

Iar întinderea gheții care acoperă marea de coastă a Antarcticii s-a redus cu o suprafață echivalentă cu mărimea Franței și a Germaniei, comparativ cu recordul anterior, stabilit în 2022.

Topirea gheții, și oceanele care se extind din cauza căldurii, au dus la creșterea nivelului mării.

Rata de creștere din ultimii 10 ani a crescut de peste două ori în comparație cu deceniul dintre 1993 și 2002.

Profesorul Jonathan Bamber, director al Centrului de Glaciologie Bristol de la Universitatea din Bristol, a declarat: "Creșterea nivelului mării este una dintre cele mai pernicioase și sigure consecințe ale încălzirii globale.

"Cercetările noastre indică faptul că, dacă emisiile de gaze cu efect de seră vor continua fără a se diminua, există o mică șansă ca, până în 2100, să se înregistreze o creștere de până la doi metri. Acest lucru ar fi cu adevărat catastrofal pentru civilizație, având potențialul de a deplasa aproximativ o zecime din populația planetei", spune Bamber.

Un an de vreme "ieșită din normal"

Fenomenele meteorologice extreme au fost din nou o caracteristică a anului.

Ciclonul tropical Mocha din luna mai a fost unul dintre cele mai intense înregistrate vreodată în Golful Bengal, iar 1,7 milioane de persoane au fugit în siguranță.

Europa de Sud și Africa de Nord au avut parte de căldură extremă în luna iulie, Agadir, în Maroc, atingând 50,4°C.

Iar sezonul incendiilor de vegetație din Canada a fost cel mai grav înregistrat vreodată, cu aproape 15 milioane de hectare de pădure distruse.

Dr. Kevin Collins, lector principal de mediu și sisteme la Open University, a declarat că raportul reprezintă o etapă importantă.

"Acest raport arată că multe dintre punctele de măsurare, cum ar fi gheața, nivelul și temperaturile mării, precum și evenimentele meteorologice extreme, cum ar fi furtunile și secetele, au fost 'în afara graficului' pentru 2023", conform Sky News.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News