Preşedintele Biroului federal german pentru siguranţa tratării deşeurilor nucleare, Wolfram Konig, a respins prelungirea duratei de exploatare pentru centralele nucleare din Germania, relatează sâmbătă DPA.  

"O astfel de evaluare ar trebui să ţină cont nu numai de siguranţa centralelor electrice nucleare, ci şi de tratarea deşeurilor radioactive", a scris Konig într-un articol din ediţia de sâmbătă a ziarului Frankfurter Allgemeine Zeitung.

"În ambele cazuri, costurile pentru societate ca întreg a continuării operării centralelor ar fi considerabil", a atras atenţia Konig. "De asemenea, greu obţinutul consens va fi în mod fundamental pus sub semnul întrebării", a adăugat el.

Din cauza actualei crize a energiei provocate de războiul din Ucraina, a început o dezbatere privind menţinerea a cel puţin trei centrale nucleare încă conectate la reţeaua electrică după sfârşitul acestui an. Planul actual este de a decupla centralele nucleare de la reţea la sfârşitul lui 2022.

Konig are de asemenea îndoieli considerabile în privinţa calendarului pentru identificarea unui sit pentru depozitarea deşeurilor nucleare în Germania. Potrivit legii, o decizie privind un loc final de depozitare ar trebui luată până în 2031, astfel încât depozitarea să poată începe în 2050.

"Biroul meu federal a îndemnat în mod repetat compania care răspunde de căutarea sitului să facă progrese în această procedură în aşa fel încât calendarul stabilit de lege să poată fi respectat. Vor trece alţi 20 de ani până când depozitul de deşeuri este gata pentru operaţionalizare. Astăzi trebuie să spun că nu mai consider termenul de 2031 drept unul realist", a mai scris Konig.

Record de inflație în zona euro. Rata anuală a crescut până la 8,9% în luna iulie

Rata anuală a inflaţiei în zona euro a atins un nou maxim istoric în luna iulie, ceea ce menţine presiunile asupra Băncii Centrale Europene să opteze pentru o nouă majorare semnificativă a costului creditului în luna septembrie, transmite Reuters.

Potrivit unei estimări preliminare publicate vineri de Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a crescut până la 8,9% în luna iulie 2022, depăşind precedentul maxim istoric de 8,6% înregistrat în luna iunie. Aceasta este cea mai puternică creştere în ritm anual a preţurilor de consum înregistrată de zona euro după 1997, când au început să fie publicate date statistice cu privire la zona unică. Cifra anunţată de Eurostat este peste estimările analiştilor, care mizau pe o creştere a preţurilor de 8,6%.

La fel ca şi în lunile precedente, creşterea inflaţiei în zona euro se explică prin faptul că preţurile la energie au înregistrat un avans de două cifre, cu o majorare 39,7%, mai mică totuşi faţă de avansul de 42% înregistrat în luna iunie, în timp ce preţurile la alimente, băuturi alcoolice şi ţigări au înregistrat un avans de 9,8%, după o creştere de 8,9% în luna iunie. De asemenea, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a crescut şi ea până la 5%, la 4,6% în luna iunie. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

În rândul ţărilor din zona euro, cea mai ridicată inflaţie se înregistrează în ţările baltice, toate cu o creştere a preţurilor de peste 20%, în frunte fiind Estonia (22,7%), urmată de Letonia (21%) şi Lituania (20,8%). La polul opus, cea mai mică creştere a preţurilor se înregistrează în Malta (6,5%) şi Franţa (6,8%).

Separat, Eurostat a dat publicităţii şi o serie de date care arată că economia zonei euro a înregistrat o creştere peste aşteptări în trimestrul al doilea al acestui an, cu un avans de 0,7% faţă de trimestrul precedent. Aceste date sugerează că deşi războiul din Ucraina continuă să umfle preţurile în cele 19 ţări care au trecut la moneda unică, totuşi nu a oprit încă economia. După un avans al PIB de 0,5% în primele trei luni ale anului, economiştii se aşteptau la o încetinire semnificativă în al doilea trimestru al acestui an. Însă datele surprinzătoare publicate vineri de Eurostat arată că activitatea economică a fost stimulată de evoluţia bună a serviciilor turistice, graţie ridicării restricţiilor care aveau legătură cu pandemia.

În ritm anual, Produsul Intern Brut al zonei euro a înregistrat un avans de 4% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Economiştii intervievaţi de Reuters mizau pe o creştere de 0,2% de la un trimestru la altul şi pe un avans de 3,4% în ritm anual.

Chiar dacă Germania, cea mai mare economie din zona euro, a înregistrat o performanţă sub aşteptări în trimestrul aprilie-iunie, în condiţiile în care PIB-ul său a stagnat, Franţa a depăşit aşteptările cu un avans de 0,5% de la un trimestru la altul, în timp ce economiile Italiei şi Spaniei au înregistrat creşteri surprinzătoare de 1%, respectiv 1,1%.

Imediat după publicarea acestor date, moneda euro s-a apreciat cu 0,2% până la 1,0219 dolari, în timp ce indicele bursier pan-European Stoxx 600 a crescut cu 0,8% până la 436,36 puncte, scrie Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News