ANM ia în calcul modificarea calculelor în funcţie de care se emit avertizările meteorologice, prin introducerea unui nou parametru. 

"Încă o caracteristică a acestei veri a fost că şi nopţile au fost deosebit de calde. Cam toate staţiile meteorologice din ţară au înregistrat recorduri ale temperaturilor minime. Au fost nopţi în care temperatura nu a coborât sub 22 de grade, şi aici intră şi Bucureştiul. Chiar sub 26 de grade pentru unele zone din vestul teritoriului. Asta înseamnă că din 24 de ore, cam 20 de ore pe zi temperatura nu a coborât sub 30 de grade. Sigur că o temperatură medie calculată pentru acest interval, în astfel de situaţii, este de peste 30 de grade, 32 de grade. 

Este un parametru pe care ne-am propus ca de vara viitoare să îl luăm în considerare, inclusiv în emiterea avertizărilor. Dar este mai puţin intuitiv. Ţările vecine, precum Bulgaria, emit avertizările de căldură în funcţie de temperatura medie. Dar este mai puţin intuitiv, pentru că ce ajunge la înţelegerea noastră este o valoare mare a temperaturii maxime. Vorbim de impact imediat. Impactul ar fi mai mic dacă spunem că temperatura medie depăşeşte 30 de grade, dar e o valoare care ia în considerare ce se întâmplă şi pe durata nopţilor, nopţile foarte calde contribuind categoric la menţinerea şi accentuarea stresului termic. 

Perioade foarte îndelungate cu temperaturi ridicate ne înfluenţează negativ mai mult decât perioade scurte cu temperaturi ridicate", a declarat Florinela Georgescu. 

București, în topul încălzirii din cauza asfaltului și a poluării

"Capitala este o insulă de căldură. Căldura aceasta suplimentară pe care o emană acest mare oraş face ca regimul atât al precipitaţiilor şi al temperaturii să fie influenţat, în comparaţie cu zonele vecine. 

Staţia Filaret a înregistrat a doua cea mai ridicată temperatură din această vară. În plus, au fost foarte multe zile cu temperaturi ridicate. Încă nu s-a încheiat vara, dar vom face evidenţa modului în care a evoluat regimul termic în această vară. În foarte multe dintre zilele valurilor de căldură, Bucureştiul a fost cu temperatura cea mai ridicată sau cu una dintre temperaturile cele mai ridicate, cel puţin pentru sudul teritoriului. 

Din punct de vedere al precipitaţiilor, caracterul torenţial al ploilor, intensificările de vânt, toate sunt influenţate de anomalia termică deosebită reprezentată de acest oraş. 

În plus, excesul de poluare, comparativ cu zonele înconjurătoare, poate favoriza modificarea regimului temperaturilor şi al precipitaţiilor. 

Învăţămintele pe care putem să le tragem din cum a evoluat vremea în Bucureşti în această vară sunt clare. Trebuie să încurajăm categoric dezvoltarea a cât mai multe zone verzi în oraş, iar aceste zone verzi trebuie să ofere umbră, e foarte important. Nu neapărat gazon, ci mai mulţi arbori, poate pe marginea străzilor. Care să asigure un regim mai umbros", a declarat Florinela Georgescu. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News