Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Un mic stres poate proteja organismul de răni și boli - Studiu
Un mic stres poate proteja organismul de răni și boli / Foto: Pixabay, de Alexis
Un mic stres poate proteja organismul de răni și boli, sugerează un studiu.
Potrivit CDC, aproximativ 7 milioane de oameni din întreaga lume suferă de boală inflamatorie intestinală (IBD). IBD este un termen umbrelă folosit pentru a descrie condițiile caracterizate prin inflamația cronică a tractului digestiv. Boala Crohn și colita ulceroasă sunt cele două tipuri de IBD, scrie Medical News Today.
Cercetarea a arătat în mod constant că stresul psihologic prezintă un risc semnificativ pentru pacienții cu IBD. Chiar dacă sunt deja în remisie, pacienții cu IBD, care raportează niveluri mai ridicate de stres, au mai multe șanse să necesite intervenție medicală.
Pe lângă stres, un număr tot mai mare de studii arată că organele limfoide terțiare (TLO) joacă, de asemenea, un rol important în IBD. TLO sunt colecții de celule imune care se formează în țesuturile periferice, non-limfoide, ca răspuns la inflamația cronică locală. Cercetătorii încă dezbat dacă TLO-urile au efecte protectoare sau patogene asupra IBD.
Deoarece formarea TLO în contextul stresului psihologic nu a fost încă examinată, cercetătorii de la Case Western Reserve University School of Medicine, din Cleveland, OH, au decis să efectueze un studiu pentru a aborda acest decalaj de cunoștințe.
"Ceea ce am descoperit este că stresul cronic zilnic timp de șase săptămâni a fost benefic împotriva unei a două afecțiuni. Modelele de șoareci care au fost stresate au fost de fapt protejate. Am arătat că au stimulat sistemul imunitar, care protejează împotriva inflamației intestinale", a spus dr. Fabio Cominelli, autor principal al studiului și profesor de medicină și patologie.
De ce oftăm. Care este explicația științifică a oftatului
Ce este oftatul? În termeni științifici, oftatul este o gură de aer foarte profundă, definit științific ca o inhalare a cel puțin dublul volumului unei respirații normale. Cercetările Universității din Oslo arată că majoritatea oamenilor au asociat oftatul cu emoțiile negative, precum dezamăgire, înfrângere, frustrare, plictiseală și dor.
Dar principala funcție fizică a oftatului este în beneficiul plămânilor. Oftatul împiedică colapsul alveolelor, micii saci de aer din plămâni, și menține schimbul de oxigen și dioxid de carbon, explică Silvia Pagliardini, profesor asociat la Departamentul de Fiziologie de la Universitatea din Alberta.
Oftatul este esențial pentru sănătatea generală a multor ființe vii și dacă ne uităm îndeaproape la animalele noastre de companie, vom observa că și pisicile și câinii oftează. Cert este că acest mecanism este extrem de important pentru păstrarea sănătății plămânilor. Dacă nu efectuăm aceste expirații periodice pe parcursul zilei, vom muri, potrivit unui articol scris de publicația La Mente.
Potrivit cercetărilor efectuate, în trunchiul cerebral sunt două grupuri mici de celule nervoase care orchestrează acest proces. Acest set de celule are sarcina principală de a regla respirația, somnul și ritmul cardiac și activează și mecanismul oftat.
Dacă ne întrebăm de ce oftăm, răspunsul este simplu: pentru a preveni prăbușirea alveolelor pulmonare.
Un studiu realizat la Universitatea din Louvain, Belgia, indică însă că oftatul ne ajută să restabilim echilibrul cognitiv. Este ca și cum ai restabili mintea, o oxigenezi pentru a elimina pesimismul, generând astfel un sentiment de ușurare psihică, ne ajută să ne calmăm în contextul stresului și excitației emoționale, induce un sentiment subiectiv de eliberare și deci ar putea funcționa ca un mecanism de gestionare a stresului și emoțiilor. Vezi mai mult AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
