Vasile Cărăbuş a amenajat într-una din camerele casei în care locuieşte un spaţiu expoziţional care adună la un loc haine specifice portului popular din zonă, unelte şi scule folosite de-a lungul timpului în gospodăriile de pe Valea Şomuzului, dar şi icoane sau cărţi foarte vechi.
Suceveanul, care are 64 de ani şi care a pregătit numeroase generaţii de copii, a făcut totul din pasiune, dar şi din dorinţa de a transmite generaţiilor viitoare valoarea tradiţiilor, a meşteşugurilor şi obiceiurilor din zonă. Învăţătorul se poate lăuda cu obiecte ceramice cu o vechime de aproape 100 de ani, făcute în Dolheştii Mari de olarii satului.
"Uliţa noastră se cheamă Olărit, unde au fost foarte mulţi olari şi au meşterit oale, ulcele, străchini şi tot felul de obiecte, în special din lut galben cu o anumită gravură. Până şi piese de şah au făcut. Am avut o tablă de şah cu piese arse, negre, şi cu piese albe. Tot din lut s-au făcut străchini. Noi când eram mici am mâncat din străchini din astea cu linguri din lemn", explică cu răbdare, pasiune şi umor Vasile Cărăbuş.
Piesele de rezistență ale muzeului
Pasionat de bancnote şi monezi vechi, învăţătorul deţine în muzeul său şi cea mai mică bancnotă de hârtie tipărită vreodată în lume. Este vorba de bancnota de zece bani bătută de Regele Ferdinand în 1917, care are 27,5 mm x 38 mm şi care a fost înscrisă în Cartea Recordurilor. De asemenea, el deţine şi cea mai mare bancnotă emisă vreodată în lume, cea rusească de 500 de ruble, care datează din 1912.
Abecedarul din colecţie, asemănător celui din care a învăţat Regele Mihai, este şi el o piesă foarte importantă, la fel ca şi câteva cărţi în chirilică care au o vechime de câteva sute de ani. Din mica expoziţie a acestuia nu lipsesc opaiţul, lămpile pe gaz, fiarele de călcat sau felinarele vechi, dar şi un radio din Primul Război Mondial. De asemenea, vizitatorii pot vedea piua de grâu, lopata pentru datul plăcintelor în cuptor, maşină de răsucit firele de lână, tocila sau o râşniţa de grâu.
Pe pereţii muzeului se află, de asemenea, tablouri sculptate în lemn de tei reprezentând principalele mănăstiri din Suceava, dar şi tablouri pirogravate. Muzeul învăţătorului Vasile Cărăbuş este promovat de Asociaţia pentru Promovarea Văii Şomuzului, cu sprijinul autorităţilor locale, care au lansat proiectul "Turist în Dolheşti" prin care îşi propun atragerea unui număr mare de vizitatori români şi străini care să fie cazaţi în casele familiilor din satele Dolheştii Mici şi Dolheştii Mari.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
- Medeea Marinescu își explică lipsa de reacție publică după ce Florin Piersic a fost internat de urgență
- BANCUL ZILEI: Secretul ascuns al limbii române
- Medicul Alin Popescu, despre un aliment de pe masa de Paște: Preparat așa... e nenorocire completă / Asta e o regulă pe care mulţi nu o respectă, din păcate
- Tragedia din Vinerea Mare care a făcut înconjurul lumii. Peste 100 de români, majoritatea copii, au ars de vii în biserică
- Mircea Diaconu: E un fenomen, pe care nu-l sesizează aproape nimeni, care se petrece în România. Sunt vizați tinerii educați, IT-iștii, modernitatea țării
- BANCUL ZILEI: Ați greșit numărul!
- Vasile Bănescu explică: De ce slujba de Înviere nu are loc în biserică. Când începe și când se termină sfânta slujbă a Paștelui
- Miracolul Luminii Sfinte? Ce știm despre aprinderea ei: Un arab și un turc verifică înainte Sfântul Mormânt
- Mioara Roman îi trimite semne Oanei Roman, din lumea de dincolo, chiar în Săptămâna Mare / foto în articol
- Preotul Paul Iulius Negoiță, despre cea mai importantă tradiție de Înviere. Puțini mai respectă de Paște această regulă foarte veche, dar extrem de valoroasă