Diferenţa între produsele organice consumate de români vs cele consumate de europeni este de fix 100 euro. O arată reprezentanţii Direcţiei Generale de Agricultură şi Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene, aflaţi în vizită în România.

Piaţa produselor organice în România ar putea creşte dacă autorităţile române ar începe, puţin câte puţin, să furnizeze alimente organice în spitale, şcoli şi universităţi, au declarat, într-un interviu pentru AGERPRES, reprezentanţii Direcţiei Generale Agricultură şi Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene, Diego Canga Fano şi Henri Delanghe.

Cei doi oficiali europeni, responsabili de zona agriculturii ecologice, se află în aceste zile într-o vizită în România, pentru a ajuta autorităţile române să elaboreze planul naţional de acţiune în domeniul agriculturii ecologice, ţara noastră fiind prima vizitată, datorită importanţei sale, pentru a creşte suprafaţa alocată acestui tip de agricultură.

Ei au declarat că România are un potenţial uriaş de creştere în acest sector, în contextul în care un român consumă în medie alimente organice de numai 2 euro/an, în timp ce în Uniunea Europeană consumul este de peste 50 de ori mai mare, respectiv 102 euro anual.

Potrivit oficialilor europeni, agricultura ecologică este foarte importantă pentru Comisia Europeană şi de aceea se doreşte ca toate statele membre, inclusiv România, să o dezvolte şi să adopte o abordare comprehensivă pe partea de cerere şi ofertă, dar şi de sustenabilitate, iar Planul Naţional Strategic şi Fondul de Rezilienţă pot contribui la dezvoltarea sectorului organic.

Nu în ultimul rând, ei au transmis că Guvernul poate juca un rol foarte important cu privire la informarea şi educarea consumatorului, precizând că în România ar trebui să existe mai multe stimulente pentru achiziţiile publice de produse organice.

"Doar 3,5% din suprafaţa agricolă a României, cultivată ecologic"

AGERPRES: Care a fost scopul vizitei dumneavoastră în România şi care sunt concluziile?

Diego Canga Fano: În Uniunea Europeană ţinta este ca 25% din suprafaţa agricolă totală a UE să fie cultivată ecologic în 2030. În România, acum doar 3,5% din suprafaţa agricolă este cultivată ecologic. Fiind o ţară atât de mare avem tot interesul în creşterea sectorului organic din România. Am avut contacte cu autorităţile române în urmă cu câteva săptămâni şi am decis să venim în România pentru a ajuta autorităţile să elaboreze planul naţional de acţiune în domeniul agriculturii ecologice. Am avut în ultimele zile patru runde de întâlniri.

Ieri dimineaţă (marţi n.r.) ne-am întâlnit cu reprezentanţii Guvernului, cu mai mulţi miniştri, ministrul Sănătăţii, desigur cu ministrul Agriculturii, cu ministrul Educaţiei, cu ministrul Mediului şi cu primul ministru. După-amiază ne-am întâlnit cu reprezentanţii asociaţiilor fermierilor, cu sectorul privat. În cursul acestei dimineţi (miercuri n.r) ne-am întâlnit cu retailerii, cei mai importanţi retaileri din România şi acum tocmai am terminat o întâlnire cu organismele de control, cele care certifică faptul că un produs este organic. Suntem satisfăcuţi de rezultatele vizitei. Am făcut schimb liber de idei în scopul sprijinirii autorităţilor române

Ca să vă dau o cifră cu privire la amploarea a ceea ce vrem să facem: consumul mediu de produse organice per capita în Uniunea Europeană este de 102 euro pe an, în România este de 2 euro. Deci potenţialul de creştere este uriaş în România. Şi de aceea suntem aici. Le-am oferit foarte multe exemple practice. Există un aspect asupra căruia vrem să punem un accent deosebit şi acesta este reprezentat de achiziţiile publice de produse organice. Am dori ca autorităţile române să înceapă, puţin câte puţin, să introducă în cantinele publice din spitale, şcoli, universităţi, căminele de bătrâni, în unităţile armatei, să introducă alimente organice. Acesta este un lucru pe care toate celelalte state îl fac şi cu cât se fac mai multe astfel de achiziţii publice de produse organice, din nou în universităţi, spitale, armată, etc. cu atât va creşte piaţa locală a produselor organice în România. Furnizarea de alimente organice pentru aceste instituţii publice este unul dintre elementele pe care le-am evidenţiat foarte mult cu prilejul vizitei.

Henri Delanghe: Comisia Europeană crede că agricultura ecologică este foarte importantă. Agricultura ecologică implică o utilizare redusă de îngrăşăminte şi pesticide, de medicamente veterinare şi deci are efecte foarte pozitive asupra mediului, climei, asupra biodiversităţii, asupra bunăstării animalelor, asupra calităţii solului, asupra apei şi, de asemenea, are efecte sociale importante, precum venituri mai mari pentru fermieri, asupra dezvoltării rurale. Deci, din toate aceste motive, am decis să dăm prioritate agriculturii ecologice şi acesta este şi motivul pentru care în ceea ce priveşte agricultura ecologică există această ţintă ca 25% din suprafaţa agricolă totală a UE să fie cultivată ecologic până în 2030 şi această ţintă a fost inclusă în strategia "From Farm To Fork", precum şi în strategia privind biodiversitatea.

Ceea ce am venit să facem aici este să ajutăm Guvernul României să pună la punct un plan naţional de acţiune în domeniul agriculturii ecologice şi să încurajăm România să adopte o abordare comprehensivă când vine vorba despre sectorul ecologic. Să se concentreze asupra cererii. Cum putem stimula cererea pentru produse organice via educaţie, informaţie, promovare culturală? Cum putem stimula oferta? Şi aici Planul Naţional Strategic pentru Agricultură va juca un rol important. Pentru că Planul Naţional Strategic pentru Politica Agricolă Comună include tot acest sprijin şi pentru agricultura ecologică. Şi, de asemenea, trebuie, să ne uităm la sustenabilitatea sectorului. Deci aceste două elemente trebuie menţionate: agricultura ecologică este foarte importantă pentru Comisie, de aceea vrem ca toate statele membre, inclusiv România, să o dezvolte, şi să adopte o abordare comprehensivă, pe partea de cerere, pe partea de ofertă şi de sustenabilitate. Şi desigur Planul Naţional Strategic pentru Agricultură şi Fondul de Rezilienţă pot contribui la dezvoltarea sectorului organic.

Piaţa de produse organice: 41 milioane de euro în România, 15 miliarde euro în Germania

AGERPRES: Aveţi cifre cu privire la producţia de alimente din agricultura organică şi cea obţinută prin metode convenţionale în UE şi în România?

Diego Canga Fano: Cea mai mare este piaţa din Germania, 15 miliarde de euro. În România piaţa este de 41 de milioane de euro. Foarte modestă. În termeni de consum per capita, aşa cum am mai spus şi mai devreme, un european consumă, în medie, alimente organice în valoare de 102 euro pe an. În România este de doar 2 euro. Vorbim de un consum modest de alimente organice. Asta înseamnă că restul este acoperit de alimente produse prin metode convenţionale. Aici, în România, agricultura convenţională are o poziţie foarte puternică şi agricultura ecologică are o prezenţă modestă. Şi de aceea suntem aici. Să încercăm să facem agricultura ecologică mai puternică.

AGERPRES: Cum putem reduce preţul produselor organice, în condiţiile în care acestea sunt mai scumpe decât cele convenţionale?

Diego Canga Fano: Este corect. Produsele organice sunt mai scumpe decât cele convenţionale. De acea am insistat în mod special la nivelul Guvernului, dar şi la nivelul autorităţilor locale şi regionale, să organizeze achiziţii publice de produse ecologice, din nou, în spitale, şcoli, universităţi. Aceste achiziţii înseamnă că atunci când ai o cantină, o anumită parte din alimentele servite sunt alimente organice. Nu spunem ca toate alimentele să fie organice, doar o parte din alimente să fie organice. Când faci acest lucru, începi să produci mai multe alimente organice, apoi diferenţialul de preţ, comparativ cu alimentele convenţionale, va fi redus. Dar avem nevoie ca Guvernul, autorităţile regionale, să organizeze, în sistemul de licitaţii publice, să cumpere o anumită cantitate de alimente organice. Din nou, nu cerem acest lucru, ca în fiecare zi să fie alimente organice, cerem ca poate o dată pe lună, o dată la două luni să ai meniuri organice şi asta va ajuta la reducerea diferenţelor de preţ dintre alimentele organice şi cele convenţionale.

Henri Delanghe: Preţul este o chestiune foarte complexă. Preţul are de a face cu disponibilitatea de produse organice pe piaţă şi aici achiziţiile publice de produse ecologice joacă un rol foarte important pentru că ajută la dezvoltarea producţiei. Apoi are legătură cu poziţionarea produsului pe piaţă, îl poziţionezi ca produs de lux sau îl poziţionezi ca produs mainstream. Este clar că pentru Comisie obiectivul pe termen lung este acela ca produsele organice să devină produse mainstream şi nu produse de lux.

AGERPRES: Este nevoie ca România să aloce mai mult teren pentru agricultura organică?

Diego Canga Fano: Asta ar fi grozav, având în vedere mărimea ţării. În prezent, în România doar 3,5% din terenul agricol este alocat agriculturii ecologice şi noi în Uniunea Europeană avem o ţintă de 25%, pe ansamblu. Deci pentru noi, la Comisia Europeană, cu cât România creşte suprafaţa alocată agriculturii ecologice, cu atât mai bine pentru Uniunea Europeană. Şi potenţialul de creştere este foarte important. Vreau să subliniez faptul că România este prima ţară pe care o vizităm. Am venit în mod special în România, dată fiind importanţa ţării, pentru a creşte suprafaţa alocată agriculturii ecologice.

Anunţ privind pesticidele

AGERPRES: Cum se situează România în UE din punct de vedere al consumului de pesticide şi ce măsuri ar putea lua CE pentru a sprijini fermierii să treacă la agricultura organică?

Henri Delanghe: Aceasta este tocmai esenţa agriculturii ecologice. Reducerea utilizării pesticidelor, a îngrăşămintelor. De aceea Planul Naţional Strategic pentru Agricultură este atât de important. Pentru că în acest document Guvernul alocă fonduri pentru conversia de la agricultura convenţională la agricultura ecologică. Dar nu este vorba numai de subvenţii, de sprijin financiar, ci şi de sprijin sub formă de consiliere, suport pentru investiţii, suport pentru cooperare. Deci există această fereastră de oportunitate în Planul Naţional Strategic, dar există şi alte lucruri pe care le pot face, şi de aceea am fost aici. Ca un element complementar la Planul Naţional Strategic poţi avea un plan naţional de acţiune în domeniul agriculturii ecologice. Poţi să sprijini fermierii prin creşterea cererii pentru produsele organice, pentru că cea mai bună motivaţie pentru un fermier să facă trecerea de la agricultura convenţională nu este aceea că primeşte o subvenţie ci faptul că vede că există o cerere în creştere, cerere privată, cerere publică, pentru produse organice şi de aceea Guvernul poate juca un rol foarte important cu privire la informarea consumatorului, educarea consumatorului, în termeni de promovare agricolă, în termeni de educaţie chiar şi în ciclul primar şi în ciclul secundar cu privire la o dietă sănătoasă, cu privire la aducerea laolaltă a tuturor părţilor implicate, în optimizarea lanţurilor de aprovizionare. Deci sunt foarte multe lucruri de făcut.

Diego Canga Fano: Plus achiziţiile publice de produse organice, aşa cum am menţionat şi mai devreme. Dacă Guvernul decide că în cantinele publice, de exemplu, o dată pe lună sau o dată pe săptămână, se servesc alimente organice, asta va ajuta sectorul agriculturii ecologice. Şi aceste achiziţii publice de produse organice au loc peste tot în Europa şi cred că în România ar trebui să existe mai multe stimulente pentru aceste achiziţii publice de produse organice.

Ce avantaje are România

AGERPRES: Care sunt plusurile României, comparativ cu alte state europene în ceea ce priveşte agricultura ecologică?

Diego Canga Fano: În primul rând aş spune mărimea ţării. Aveţi o climă potrivită pentru agricultură şi aveţi o tradiţie îndelungată în sectorul agriculturii. Deci potenţialul există. Însă cifrele cu privire la agricultura ecologică sunt modeste.

Henri Delanghe: Am auzit, de asemenea, în ultimele zile că în România sunt foarte multe ferme mici care, de facto, sunt foarte aproape de producţia organică pentru că nu utilizează îngrăşăminte şi pesticide. Asta arată din nou potenţialul. Pentru că dacă aceste ferme ar fi certificate ca fiind ecologice şi ar contribui la lanţul de aprovizionare asta ar fi foarte bine pentru atingerea ţintei propuse. Asta înseamnă că tranziţia oficială la agricultura ecologică nu ar trebui să fie atât de complicată pentru mulţi fermieri dacă, de facto, ei deja nu utilizează atât de multe îngrăşăminte şi pesticide.

AGERPRES: După această vizită în România, care este pasul următor în relaţia cu autorităţile române?

Diego Canga Fano: România ar trebui să aprobe acum un Plan naţional strategic privind agricultura ecologică. Trebuie menţionat faptul că sunt două lucruri: există o Politică Agricolă Comună, pentru care România poartă acum discuţii cu Comisia Europeană cu privire la Planul Naţional Strategic, şi apoi, subiectul pentru care suntem astăzi aici, planul naţional de acţiune privind agricultura ecologică, care nu este legat direct cu Politica Agricolă Comună, este altceva, şi acest plan naţional de acţiune privind agricultura ecologică conţine măsuri pentru a stimula creşterea sectorului organic în România. Am descoperit că prezenţa noastră aici a fost utilă, deoarece le-am oferit idei şi exemple pentru a face sectorul organic din România să crească.

Sprijin financiar de la Comisia Europeană

AGERPRES: Aveţi ceva cifre referitoare la sprijinul financiar pe care ar putea conta România din partea Comisiei Europene?

Henri Delanghe: Sunt surse diferite de finanţare. Principala sursă de finanţare este Planul Naţional Strategic pentru Politica Agricolă Comună, pentru că aici este sprijinul pentru conversia la agricultura ecologică, menţinerea agriculturii ecologice, sprijin pentru investiţii, sprijin pentru cooperare, etc. Există, de asemenea, un sprijin foarte important din partea aşa-numitului buget pentru promovare agricolă. Acestea sunt fonduri la nivelul UE, care sunt distribuite statelor membre, pentru promovarea produselor organice, în interiorul UE, dar şi în ţările terţe. Acolo un sfert din buget, iar în acest an vorbim de 50 milioane de euro, e suma rezervată pentru promovarea produselor organice. Şi apoi avem aşa-numitul program-cadru pentru cercetare şi inovare Orizont Europa şi aici sunt fonduri pentru cercetare în domeniul alimentar, al agriculturii şi forestier. Şi în acest caz, o treime din buget este rezervată pentru cercetare specifică pentru producţia organică. Deci ai toate aceste surse, Politica Agricolă Comună, bugetul pentru promovare agricolă, programul-cadru pentru cercetare şi inovare Orizont Europa. Un alt exemplu sunt schemele pentru şcoli. Există o schemă la nivelul UE care distribuie fonduri către statele membre pentru distribuirea de lapte şi legume pentru şcolari. Şi în acest caz statele membre dau prioritatea produselor organice. Deci asta este o nouă sursă potenţială de finanţare.

AGERPRES: În contextul actual, creat de războiul din Ucraina şi inflaţie, credeţi că planurile Uniunii Europene cu privire la strategia "From Farm To Fork" ar putea avea nevoie de o amânare ?

Diego Canga Fano: Nu cred acest lucru. Linia Comisiei este respectarea strategiei "From Farm To Fork". În opinia Comisiei, tocmai războiul din Ucraina este un argument în plus pentru atingerea ţintelor incluse în strategia "From Farm To Fork". Agricultura ecologică este un bun exemplu în acest sens. În prezent sunt probleme cu privire la aprovizionarea cu îngrăşăminte. Cei care practică agricultura ecologică nu au această problemă, pentru că ei nu utilizează îngrăşăminte chimice. Acesta este un motiv în plus să spunem că atunci când eşti în sectorul agriculturii ecologice, când eşti certificat, sunt unele probleme cu care nu te confrunţi, în timp ce în sectorul agriculturii convenţionale ai putea să ai unele probleme. Linia Comisiei este respectarea strategiei "From Farm To Fork" şi a strategiei privind biodiversitatea.

Henri Delanghe: Doar pentru că este un război în Ucraina asta nu înseamnă că toate problemele de mediu, cele cu schimbările climatice au dispărut. Ele există în continuare, plus ţintele care au fost stabilite pentru 2030. Sperăm că războiul din Ucraina nu va dura până atunci. Şi apoi există acest aspect geostrategic, anume acela că agricultura ecologică ne face mai puţin dependenţi de imputurile străine, precum îngrăşămintele produse pe bază de combustibili fosili. Deci, în realitate, agricultura organică contribuie la autonomia strategică.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News