Data actualizării:
Data publicării:

Printarea unui flyer despre violența împotriva lesbienelor, refuzată de un centru xerox/ Viski (MozaiQ): Nu e un caz izolat. Așa e și la angajare sau la închirierea unei locuințe

Autor: Alexandru Negrici | Categorie: Stiri
WhatsApp
Foto: Unsplash
Foto: Unsplash
Vlad Viski, directorul executiv al asociației MozaiQ, a avut o reacție în urma unui caz de homofobie care a ajuns viral pe internet. 

Centrul de copiere Easy Print Shop, din București, a refuzat printarea unui flyer care prezenta informații despre situațiile de violență îndreptate împotriva persoanelor lesbiene.

Patronul a motivat refuzul în baza orientării sexuale a clientei, considerând că dacă ar îndeplini acest serviciu, automat ar promova drepturile persoanelor din comunitatea LGBTQIA+.

Acesta a refuzat să printeze flayerele chiar și atunci când i s-a adus la cunoștință că înfăptuiește un act vădit de discriminare, explicând că are dreptul să-și aleagă clientela.

Legislația din România interzice acest tip de discriminare. Potrivit OUG 99/2000, „se interzice a se refuza consumatorului fără un motiv justificat, conform prevederilor legale în vigoare, vânzarea unui produs sau prestarea unui serviciu”.

Totodată, OUG 137/2000 prevede constituirea unei contravenții, în cazul condiționării participării „la o activitate economică a unei persoane ori a alegerii sau exercitării libere a unei profesii de apartenența sa la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială, respectiv de convingerile, de sexul sau orientarea sexuală, de vârsta sau de apartenența sa la o categorie defavorizată”.

Cu alte cuvinte, în România nu ai dreptul „să îți alegi clientela”, pe criterii de religie, etnie, naționalitate, orientare sexuală și așa mai departe.

Vedeți înregistrarea apelului telefonic dintre clientă și patron aici:

 
 
 
 
 
View this post on Instagram
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

A post shared by EuroCentralAsian Lesbian* Community - EL*C (@elc_lesbiancommunity)

 

Vlad Viski: Asta arată nivelul de discriminare sistemică

 

„În România există un cadru legal care interzice discriminarea. Ordonanța de urgență 137, din anul 2000, reglementează aceste lucruri și spune foarte clar că persoanelor din comunitatea LGBT nu li se poate refuza un serviciu în diverse domenii - pe piața muncii, în zona de acces la justiție, în accesul la sănătate și inclusiv în comerț. Din punctul nostru de vedere, acesta este clar un act de discriminare. Am văzut că s-a și autosesizat Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.

Asta arată nivelul de discriminare sistemică cu care se confruntă persoanele LGBT. De altfel, există cazuri pe care le-am documentat la Asociația MozaiQ, de persoane cărora le-a fost refuzată angajarea, invocându-se identitatea lor, persoane cărora li s-a refuzat și închirierea unei locuințe. Deci nu este surprinzător și nu este un caz izolat. Astfel de cazuri se întâmplă în toate orașele din România, în toate zonele. Este foarte clar că acesta este un act de discriminare și sperăm ca CNCD-ul să ia act de acest lucru și să amendeze firma respectivă.

Romii, vizați de același tip de discriminare

 

Pe lângă activismul pro-LGBTQIA+, Asociația MozaiQ este implicată și în activități în care luptă împotriva discriminării romilor din țara noastră.

Întrebat dacă există asemănări între cazurile de discriminare la care sunt supuse persoanele queer și acelea îndreptate împotriva persoanelor rome, Vlad Viski a răspuns:

„(Situația e) la fel. Sunt persoane care stabilesc la telefon închirierea unui apartament, dar când ajung la fața locului proprietarii se răzgândesc sau nu mai vor să închirieze. Inclusiv în spitale sunt situații când nu li se oferă acces egal la servicii medicale, nu sunt tratate”.

Directorul executiv al asociației MozaiQ a explicat și ceea ce ar trebui să facă persoanele care se confruntă cu un act de discriminare:

„Persoanele care sunt discriminate pot depune plângere la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. Există, în cazul funcționarilor publici care abuzează de puterea lor, inclusiv prevederi în Codul Penal, deci pot exista sancțiuni penale. De asemenea, se pot adresa asociaților și organizațiilor de profil. Dar cel mai important este ca statul român, și mai ales clasa politică să nu încurajeze astfel de situații și să ia atitudine, să adopte legi, să iasă public și să spună foarte clar faptul că discriminarea nu își are locul în România, mai ales în contextul în care ne dorim să avem o țară europeană. Acestea sunt principii europene, în definitiv.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
pixel