Tabletă
Desktop
Data publicării:
Ultra-naționaliștii speră să obţină o victorie istorică duminică, la alegerile parlamentare din Italia
Giorgia Meloni, o fostă fană a lui Mussolini, în pragul preluării puterii în Italia - Foto Agerpres
Ultra-naționaliștii de dreapta speră într-o victorie istorică în alegerile parlamentare care au loc duminică în Italia, ceea ce ar putea face din Giorgia Meloni prima femeie a unui partid post-fascist care conduce un guvern într-o ţară fondatoare a Europei comunitare, comentează sâmbătă AFP.
Vineri, liderii principalelor formaţiuni politice au aruncat în luptă toate forţele pentru ultimele reuniuni electorale din campanie, liniştea politică fiind impusă tuturor candidaţilor începând cu ora 22:00 GMT şi până la închiderea birourilor de vot duminică.
Sunt o patrioată!, a lansat convinsă, la Napoli (sud), Giorgia Meloni, lidera partidului Fratelli d'Italia (FdI), creditat cu 25% din intenţiile de vot.
Aliatul său Matteo Salvini, liderul Ligii (partid anti-imigranţi), a ocupat spaţiul mediatic cerând demisia sau prezentarea de scuze din partea preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, căreia i-a reproşat că a ameninţat Italia cu sancţiuni dacă această ţară va aduce atingere principiilor democratice ale Uniunii Europene.
Sondajale de opinie fiind interzise în ultimele două săptămâni înainte de scrutin, ultimele anchete sociologice creditau FdI cu 25% din intenţiile de vot, devansând Partidul Democrat (21-22%). Pe următoarele poziţii în sondaje se află Mişcarea 5 Stele, cu 13-15%, Liga, cu 12%, şi Forza Italia, cu 8%.
Coaliţia de dreapta/extrema dreaptă ar putea ocupa între 45% şi 55% din mandatele parlamentare. Absenteismul ar putea depăşi 30% la acest scrutin, potrivit analiştilor, un nivel ridicat pentru Italia.
Giorgia Meloni, o fostă fană a lui Mussolini, în pragul preluării puterii în Italia
La alegerile legislative din 2018, FDI a trebuit să se mulţumească cu puţin peste 4% din voturi, dar de atunci Meloni a reuşit să catalizeze în jurul său nemulţumirea şi frustrarea numeroşilor italieni care se declară copleşiţi de 'dictatele' Bruxelles-ului, de viaţa scumpă şi de viitorul precar care îi aşteaptă pe copii.
Deviza ei este 'Dumnezeu, patrie, familie', iar priorităţile sale vizează închiderea graniţelor pentru a proteja Italia de islamizare, renegocierea tratatelor europene pentru ca Italia să îşi recapete controlul asupra destinului său, lupta împotriva 'lobby-urilor LGBT' şi a 'iernii demografice' pe care o traversează ţara, unde vârstă medie este cea mai mare din ţările industrializate, cu puţin în urma Japoniei.
Pe 6 octombrie 2016, a denunţat pe Facebook 'înlocuirea etnică în curs în Italia', pe aceeaşi linie cu alte formaţiuni europene de extremă dreaptă. 'Meloni reprezintă un punct de referinţă pentru contestaţie, protest şi nemulţumire', notează Sofia Ventura, profesoară de ştiinţe politice la Universitatea din Bologna.
Meloni şi partidul său sunt urmaşii Mişcării Sociale Italiene (MSI), un partid neo-fascist creat după al Doilea Război Mondial. La 19 ani declara pentru canalul France 3 că dictatorul Benito Mussolini a fost 'un politician bun'. Deşi trebuie să menajeze o parte din baza electorală care se identifică cu acest trecut, Meloni este conştientă că pentru a câştiga trebuie să mulţumească aripa moderată a familiei sale politice.
'Dacă aş fi fascistă, ar spune că sunt', s-a apărat ea într-un interviu recent acordat revistei britanice The Spectator.
Naraţiunea pe care o promovează este 'contrazisă de fapte', estimează cotidianul de centru-stânga La Repubblica, care arată cu degetul către o parte a anturajului şi a bazei electorale a partidului, rămasă sensibilă faţă de rădăcinile sale.
Într-un exerciţiu desăvârşit de echilibristică, politiciana italiană recunoaşte şi astăzi că Mussolini 'a realizat multe', imputându-i în acelaşi timp 'erorile' comise: legile anti-evreieşti, intrarea în război, autoritarismul. În acelaşi timp, ţine să clarifice că în rândurile partidului 'nu este loc pentru cei nostalgici faţă de fascism, nici pentru rasism şi antisemitism'.
Giorgia Meloni a devenit activistă la vârsta de 15 ani
Născută la Roma pe 15 ianuarie 1977, Giorgia Meloni a devenit activistă la vârsta de 15 ani în asociaţii studenţeşti clasificate ca foarte de dreapta, în timp ce lucra ca babysitter sau chelneriţă.
În 1996 a ajuns să conducă o asociaţie de liceeni, Azione Studentesca, a cărei emblemă este Crucea Celtică. În 2006 a devenit deputată şi vicepreşedintă a Camerei Deputaţilor. Doi ani mai târziu a fost numită ministru pentru tineret în guvernul premierului lui Silvio Berlusconi.
Frecventează apoi cu asiduitate platourile de televiziune. Tinereţea, spiritul temerar şi modul în care se exprimă o transformă într-un bun invitat media. Rezervată până acum în privinţa vieţii private, a înţeles că, cel puţin la fel de mult cât ideile, personalitatea unei tinere drăguţe şi blonde într-o Italia încă foarte macho seduce.
'Sunt Giorgia, sunt femeie, sunt mamă, sunt italiană, sunt creştină', le-a spus ea susţinătorilor în 2019, la Roma, în timpul unui discurs aprins, devenit celebru. Locuieşte cu partenerul său, un jurnalist de televiziune, şi are o fiică născută în 2006.
La sfârşitul anului 2012, obosită de disensiunile care măcinau dreapta, a fondat Fratelli d'Italia împreună cu alţi disidenţi din partidul lui Silvio Berlusconi şi a ales opoziţia. Atunci când Mario Draghi, fost guvernator al Băncii Centrale Europene, a format un cabinet de unitate naţională în februarie 2021 pentru a scoate Italia din criza sanitară şi economică, Georgia Meloni a refuzat să participe.
'Italia are nevoie de o opoziţie liberă', a spus ea atunci. În numele acestei libertăţi, sinonimă cu suveranitatea, atlantista Georgia Meloni a denunţat încă din prima zi invadarea Ucrainei de către forţele ruse, scrie Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
