Data publicării: 28.04.2023 23:26

Ultimul medicament care a fost descoperit în Europa de Est. De ce s-a rămas în urmă la acest capitol

Sursă foto: Freepik - https://www.freepik.com/

Petru Crăciun, director studii și strategie în Colegiul Farmaciștilor din România, expert în politica medicamentului și politica sanitară, a fost invitat la DC News și DC Medical, în emisiunea "Dezbateri în Sănătate", unde a vorbit despre cercetare și descoperirea unor noi remedii pe care România ar trebui să le experimenteze.

„În tot estul comunist, Rusia, URSS și țările satelite, China sau alte puteri, nu s-a descoperit, nu s-a inventat nici măcar o moleculă nouă: antibiotice, citostatice, aceste terapii biologice care au schimbat medicina, toate au fost descoperite de cercetători din Occident.”, a spus Val Vâlcu.

„Ultimul medicament care a fost descoperit în Europa de Est a fost Azitromicina, descoperit mai degrabă întâmplător, în Croația prin anii 70. Noi, ca zonă, aveam această rămânere în urmă. Problema nu e legată doar de bani. Până și marile companii farmaceutice care au alocat bugete consistente pentru cercetare au constatat pe pielea lor acest lucru. Randamentul în cercetare-dezvoltare e foarte variabil, foarte puțin predictibil.

E o afacere de risc ridicat și, cel puțin în ultimii 20 de ani, s-a demonstrat că inovația a ieșit mai frecvent la nivelul colectivelor mici, în general în zonele de pe lângă universități, zonele de cercetare, dar acolo erau și stimulente care să ducă în acea direcție.”, a spus Petru Crăciun.

„Acei cercetători, acele instituții de învățământ știau că va veni un mare producător care să asigure infrastructură, să asigure bugetele adecvate și să treacă prin aceste etape de studii clinice, avizare, siguranță.”, a adăugat Val Vâlcu.

„Da, pentru că întregul proces este greoi, îndelungat și costisitor. O companie mică sau un cercetător foarte inspirat sau norocos, care descoperă ceva nou, nu are cum să treacă de unul singur toate aceste bariere. Sigur că, pe de o parte, există nevoie de o activitate de tipul acesta pentru descoperirea soluțiilor sau remediilor noi. Pe de altă parte, este vorba de o preocupare mai sistematică pentru optimizarea utilizării a ceea ce cunoaștem deja.

Eu cred că, în prima, România neavând suficientă tradiție este obligată măcar să experimenteze, dar în a doua este datoare să se pună puțin mai serios în ordine pentru că nu este chiar atât de complicat și pentru că neexistând un singur standard, nivelul la care se pune problema și soluțiile sunt rezonabile.”, a spus Petru Crăciun.