Banca Națională a României (BNR) a publicat recent un raport care oferă previziuni detaliate privind evoluția inflației în următorii ani. Potrivit estimărilor, inflația va continua să scadă, dar ritmul de dezinflație va încetini semnificativ, iar anumite riscuri ar putea influența negativ aceste prognoze.

Conform proiecțiilor BNR, rata inflației va ajunge la 3,4% până la sfârșitul anului 2024, o scădere ușoară față de estimările anterioare. Până în iunie 2026, inflația este așteptată să scadă la 3,2%. Această evoluție sugerează o continuare a tendinței de reducere a inflației, însă într-un ritm mai lent în a doua parte a perioadei analizate.

Pe termen scurt, BNR anticipează o întrerupere temporară a dezinflației în luna iulie 2024, cauzată în principal de o creștere a prețurilor la carburanți, pe fondul majorării accizelor. După această întrerupere, inflația este prevăzută să revină pe o traiectorie descendentă, atingând 2,9% în primul trimestru al anului 2025, datorită efectelor de bază favorabile și disipării impactului creșterii impozitelor indirecte din ianuarie 2024. Totuși, în trimestrul următor, inflația ar putea să depășească temporar intervalul țintă, urcând la 3,7%.

Raportul BNR subliniază că, deși se prognozează o scădere a inflației, există riscuri semnificative care ar putea influența negativ aceste estimări. Unul dintre cele mai mari riscuri este legat de posibile șocuri adverse de natură geopolitică, care ar putea afecta oferta și, implicit, inflația. De asemenea, incertitudinile legate de politica fiscală și de veniturile bugetare pot contribui la o deviere a inflației de la traiectoria preconizată.

Un alt factor de risc este gradul ridicat de tensionare a pieței muncii, care ar putea duce la presiuni inflaționiste suplimentare. În special, o creștere a impozitării veniturilor ar putea forța angajatorii să mărească salariile pentru a menține veniturile nete ale angajaților, ceea ce ar putea, la rândul său, să ducă la creșterea prețurilor bunurilor și serviciilor.

BNR avertizează, de asemenea, asupra impactului viitorului pachet de consolidare fiscală, necesar pentru a corecta dezechilibrul bugetar semnificativ al României. Lipsa de informații clare privind măsurile specifice și momentul implementării acestora adaugă un strat suplimentar de incertitudine. Aceste măsuri, odată implementate, ar putea avea un efect inflaționist pe termen scurt, dar unul dezinflaționist pe termen lung, în funcție de natura lor și de modul în care vor influența cererea agregată.

Contextul internațional este marcat de tensiuni geopolitice persistente, care, deși până acum au avut un impact economic limitat, ar putea duce la creșteri ale prețurilor în viitor. Reconfigurările pe termen lung ale rutelor comerciale maritime și posibila fragmentare a comerțului internațional ar putea afecta lanțurile globale de aprovizionare, crescând costurile pentru companii și, implicit, prețurile pentru consumatori.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News