Occidentalii, de acord să grăbească sfârşitul regimului lui Muammar Kadhafi şi să intre în contact cu rebelii, au trecut joi în revistă resursele, inclusiv militare, de natură să pună capăt crizei din Libia, înainte ca aceasta să scape de sub control.

NATO apreciază că timpul începe să preseze în ceea ce priveşte evoluţia evenimentelor din Libia, Alianţa Nord-Atlantică fiind pregătită să intervină în această ţară, în cazul în care primeşte mandat, a declarat joi secretarul general al organizaţiei, Anders Fogh Rasmussen, scrie AFP, preluată de Mediafax.

"Timpul continuă să preseze (...) NATO se consultă, de mai multe zile, cu alte organizaţii internaţionale şi regionale şi urmăreşte desfăşurarea evenimentelor, care se succed cu rapiditate", a precizat el, în deschiderea unei reuniuni de două zile a miniştrilor Apărării din cadrul Alianţei Nord-Atlantice, care s-a concentrat, joi, asupra Libiei.

Oficialii au prezentat planuri privind diferite operaţiuni posibile, trecând în revistă opţiunile, resursele aflate la dispoziţia lor şi misiunile cele mai importante (impunerea embargoului asupra armelor, decretat de ONU, asistenţa umanitară, evacuările de persoane, etc.)

Ei au luat două decizii concrete, una de a consolida prezenţa maritimă a NATO în apropierea Libiei şi o alta de a evalua asistenţa umanitară pe care ONU ar putea să o solicite.

Rasmussen a anunţat că NATO a extins, deja, supravegherea aeriană din sectorul central al Mediteranei, crescând la 24 de ore, în loc de zece ore cât era anterior, timpul de patrulare a avioanelor sale radar, de tip Awacs, mobilizate în sector de la sfârşitul lui 2009, în cadrul eforturilor de prevenire a terorismului.

NATO, a declarat el, trebuie să aibă îndeplinite trei condiţii înainte de a acţiona. "Dacă este demonstrată nevoia, dacă mandatul juridic este clar, iar susţinerea regională fermă, suntem pregătiţi să oferim ajutorul nostru", a afirmat el.

În ceea ce priveşte eventualitatea unei zone de interdicţie în spaţiul aerian al Libiei, propusă în Consiliul de Securitate al ONU de Franţa şi Marea Britanie, nu toate ţările din cadrul NATO sunt pe aceeaşi lungime de undă. Iar Liga Arabă se va reuni abia sâmbătă pentru a discuta pe tema Libiei, în timp ce, la un mini-summit la Addis Abeba, Uniunea Africană a respins vineri orice formă de intervenţie militară străină în Libia.

La rândul lor, miniştrii de Externe ai UE şi-au confruntat opiniile la un dejun de lucru, destinat pregătirii summitului special privind situaţia din Libia, care urmează să reunească vineri cei 27 de şefi de stat şi de guvern ai UE.

Franţa a preluat iniţiativa prin poziţia sa, încercând să antreneze şi restul UE. Ea a recunoscut joi dimineaţă Consiliul naţional de tranziţie (CNT) drept "reprezentant legitim" al poporului libian, spre stupoarea multora dintre partenerii săi europeni. În plus, potrivit unei surse apropiate de dosar, preşedintele francez Nicolas Sarkozy ar avea intenţia de a propune partenerilor săi din UE efectuarea de raiduri aeriene.

Cele două anunţuri au provocat însă diviziuni în rândul europenilor. "Italia nu va participa la raiduri în Libia", a avertizat imediat şeful diplomaţiei italiene Franco Frattini.

Germania s-a declarat "sceptică" privind oportunitatea zonei de interdicţie aeriană.

Referitor la soarta regimului libian, unanimitatea a părut mai uşor de atins.

Şeful diplomaţiei portugheze, Luis Amado, a fost foarte explicit. "Din punctul de vedere al comunităţii internaţionale, regimul lui Kadhafi s-a încheiat", la fel ca şi "legitimitatea" sa, a spus el.

Însă, "dacă toţi miniştrii sunt de acord asupra acestui fapt, nimeni nu ştie cum să traducă această declaraţie în acţiune", a recunoscut omologul său italian, Franco Frattini.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News