Legea, aprobată de 280 de deputaţi ucraineni, denunţă o 'agresiune armată rusă' şi califică 'teritorii temporar ocupate' republicile populare autoproclamate Doneţk (DNR) şi Lugansk (LNR) în estul Ucrainei.
Votat la mai puţin de o lună după decizia Washingtonului de a autoriza livrarea de arme letale Ucrainei, textul prevede ca armata ucraineană să preia de acum conducerea operaţiunilor în zona de conflict, care era până acum încredinţată serviciilor de securitate.
Kievul şi occidentalii acuză Rusia că îi susţine militar pe rebelii proruşi din estul Ucrainei, ceea ce Moscova dezminte cu vehemenţă.
'Vom continua să deschidem calea pentru reintegrarea teritoriilor ucrainene ocupate', a scris pe Twitter preşedintele ucrainean Petro Poroşenko după adoptarea legii.
Reacția Rusiei
La rândul lor, rebelii ucraineni şi Rusia au criticat cu fermitate textul adoptat.
Această lege 'contrazice toate acordurile de la Minsk (...) şi va permite să se lase mână liberă clicii militare ucrainene', a declarat presei liderul DNR, Alexandr Zaharcenko.
'Parlamentul ucrainean (...) a pus practic capăt acordurilor de la Minsk votând această lege greşită', a afirmat, la rândul său, Konstantin Kossatcev, preşedintele Comisiei pentru afaceri externe a Consiliului Federaţiei, camera superioară a parlamentului rus.
Cu adoptarea acestei legi, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko 'se dotează cu puteri nelimitate apropiate de cele ale unui dictator pentru a reprima orice acţiune de contestare', se arată într-un comunicat difuzat de Ministerul Afacerilor de Externe rus.
Escaladare periculoasă
'Nu se poate numi aceasta altfel decât pregătiri pentru un nou război', se mai arată în comunicatul MAE rus, care avertizează împotriva unei 'escaladări periculoase' a situaţiei din Ucraina şi a 'consecinţelor imprevizibile pentru pacea şi securitatea în lume'.
'Kievul îngroapă astfel acordurile de la Minsk şi toate mecanismele disponibile pentru căutare de soluţii reciproc acceptabile în vederea soluţionării crizei ucrainene', acuză diplomaţia rusă.
Acordurile semnate la Minsk în februarie 2015 cu medierea Rusiei, a Franţei şi Germaniei, au condus la o scădere a intensităţii luptelor, dar fără progrese spre o soluţionare politică a conflictului, relatează Agerpres.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
- Orașul din România unde nu există ambuteiaje. Titi Aur: De ce se circulă extraordinar, în ciuda faptului că e foarte aglomerat / video
- Naty Badea: Nu mai este de trăit în Italia. Mie îmi este foarte teamă chiar și să merg pe stradă
- Proiectul Ministerului de Interne care vizează îmbunătățirea și modernizarea sistemului. Bogdan Despescu, explicații / video
- USR, proiect de lege privind trimiterea pacienților de la stat la privat. Rafila, reacție
- Previziunea lui Ciuvică privind alegerile pentru Primăria Capitalei: Ia peste 40% / video
- "Sunt distrusă psihic". Ilona și Ristei, cădere nervoasă: "Este un fel de Sandu Ciorbă, ȋn chineză!"
- Aderarea completă a României la Schengen. Comisarul European pentru Afaceri Interne, anunț important. Când ar putea fi eliminate și controalele la frontierele terestre
- Avocatul Poporului vrea să le facă dreptate „copiilor pandemiei” care au pierdut doi ani de școală
- Epidemie de gripă și scarlatină în România! Informații de ultimă oră
- ANAF a publicat Ghidul privind tratamentul fiscal aplicabil veniturilor obținute de persoanele fizice din prestarea unor activități de înfrumusețare/întreținere corporală
- Nu e perioada planurilor. Daniela Simulescu: Să nu te superi că lucrurile nu ies cum ai visat azi-noapte!
- Cum a ajuns obez un copil de mare sportiv. Psiholog: Și-a arătat trei traume din două propoziții
- Sectorul 1, după ce Clotilde a promis creșe, grădinițe și școli: 800 de copii au rămas de din afară