Ucraina, de la a treia putere nucleară la câmp de luptă pentru ruși. Ce era promis în acordul de la Budapesta
Garanţiile de securitate, promise Ucrainei de către statele marile puterni nucleare, inclusiv respectarea deplină a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei, au fost decisive pentru a convinge Ucraina să renunţe la armele sale nucleare.
În 1994, la momentul semnării acordului de Budapesta, Ucraina era cea de-a treia putere nucleară a lumii și o țară intangibilă din acest motiv. O spune în mod direct Ambasada Ucrainei la București, dar și Memorandumul de la Budapesta, semnat în 1994. Ucraina a aderat la Tratatul de Neproliferare a Armelor Nucleare, ca un stat nenuclear exclusiv în condiţiile unor garanţii ferme de securitate pentru Ucraina, acordate de marile puteri.
Acestea condiţii au fost menţionate în Memorandumul de la Budapesta, semnat la 5 decembrie 1994 de către Marea Britanie, SUA şi Rusia. Franţa şi China au sprijinit Memorandumul prin semnarea unei declaraţii separate. În conformitate cu Memorandumul de la Budapesta Rusia a promis să fie unul dintre statele garante a suveranităţii naţionale şi a integrităţii teritoriale a Ucrainei, scrie Alba24.
Ce garanții de securitate a primit Ucraina prin memorandumul de la Budapesta
Memorandumul de la Budapesta se referă la dezarmarea nucleară a Ucrainei și prevede garanții de securitate a independenței sale.
Prin acest tratat, Ucraina a renunțat la armele nucleare sovietice de pe teritoriul său care au fost transferate către Federația Rusă. În schimb, Statele Unite, Marea Britanie și Rusia s-au obligat după cum urmează:
- Statele Unite ale Americii, Federația Rusă, precum și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, își reafirmă angajamentul față de Ucraina, în conformitate cu principiile Actului final al CSCE, să respecte independența și suveranitatea și frontierele existente ale Ucrainei.
- Statele Unite ale Americii, Federația Rusă, precum și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, își reafirmă obligația lor de a se abține de la amenințarea cu forța sau folosirea forței împotriva integrității teritoriale sau a independenței politice a Ucrainei, și că nici una dintre armele lor vor fi folosite vreodată împotriva Ucrainei decât pentru auto-apărare sau în alt mod, în conformitate cu Carta Organizației Națiunilor Unite.
- Statele Unite ale Americii, Federația Rusă, precum și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, își reafirmă angajamentul față de Ucraina, în conformitate cu principiile Actului final al CSCE, să se abțină de la constrângeri economice cu intenția de a subordona propriului lor interes exercitarea de către Ucraina a drepturilor inerente suveranității sale și, astfel, pentru a obține avantaje de orice fel.
- Statele Unite ale Americii, Federația Rusă, precum și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, își reafirmă angajamentul a solicita imediat o acțiune a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite pentru a oferi asistență Ucrainei, în calitatea sa de stat care nu deține arme nucleare, semnatar al Tratatului de Neproliferare a Armelor Nucleare, în cazul în care Ucraina ar deveni victimă a unui act de agresiune sau obiectul unei amenințări cu o agresiune în care sunt folosite arme nucleare.
- Statele Unite ale Americii, Federația Rusă, precum și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, reafirmă, în cazul Ucrainei, angajamentul lor de a nu folosi armele nucleare împotriva statelor care nu dețin arme nucleare, semnatare ale Tratatului de Neproliferare a Armelor Nucleare, cu excepția cazului unui atac asupra lor, a teritoriilor lor sau teritoriilor dependente, a forțelor lor armate sau a aliaților lor, de un astfel de stat, în asociere sau în alianță cu un stat care posedă arma nucleară.
- Statele Unite ale Americii, Federația Rusă, precum și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord se vor consulta în cazul în care apare o situație care ridică o problemă cu privire la aceste angajamente.
După căderea Uniunii Sovietice, Ucraina s-a trezit în postura de a fi a treia putere nucleară din lume, având stocuri de arme nucleare mai mari decât ale Regatului Unit, Franței și ale Chinei împreună.
1900 de focoase nucleare au fost transferate pe teritoriul Rusiei pentru a fi distruse între 1994 și 1996. Primul transport de arme nucleare din Ucraina în Rusia s-a făcut cu trenul, în martie 1994.
În prezent, 8 țări din lume dețin focoase nucleare: Rusia, SUA, Marea Britanie, Franța, China, India, Pakistan și Corea de Nord.
Ucraina și armele nucleare
Înainte de 1991, Ucraina făcea parte din Uniunea Sovietică și avea arme nucleare sovietice pe teritoriul său. La 1 decembrie 1991, Ucraina, a doua cea mai puternică republică din Uniunea Sovietică (URSS), a votat cu o majoritate covârșitoare pentru independență, ceea ce a pus capăt oricărei șanse realiste ca Uniunea Sovietică să rămână împreună chiar și la scară limitată.
Peste 90% din electorat și-au exprimat sprijinul pentru declarația de independență a Ucrainei și l-au ales pe președintele parlamentului, Leonid Kravchuk, ca prim președinte al țării.
La întâlnirile de la Brest, Belarus, din 8 decembrie, și din Alma Ata, din 21 decembrie, liderii Belarusului, Rusiei și Ucrainei au dizolvat oficial Uniunea Sovietică și au format Comunitatea Statelor Independente (CSI).
A treia putere nucleară
După dizolvarea Uniunii Sovietice, Ucraina deținea aproximativ o treime din arsenalul nuclear sovietic, al treilea ca mărime din lume la acea vreme, precum și mijloace semnificative de proiectare și producere a acestuia.
Pe teritoriul ucrainean au rămas 130 de rachete balistice intercontinentale (ICBM) UR-100N cu șase focoase fiecare, 46 de ICBM RT-23 Molodets cu zece focoase fiecare, precum și 33 de bombardiere grele, însumând aproximativ 1.700 de focoase.
În mod oficial, aceste arme erau controlate de Comunitatea Statelor Independente. În 1994, Ucraina a fost de acord să distrugă armele și să se alăture Tratatului de neproliferare a armelor nucleare (TNP).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News