În timpul Războiului Rece, a treia putere nucleară de pe planetă - după Statele Unite și Rusia - nu a fost Regatul Unit, Franța sau China, ci Ucraina.

Și odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice (URSS) în 1991, noua națiune independentă avea să moștenească aproximativ 3.000 de arme nucleare lăsate de Moscova pe teritoriul său. Trei decenii mai târziu, Ucraina este denuclearizată.

Iar chestiunea revine în prim-plan acum că țara se află într-o poziție delicată după invazia Rusiei care a început pe 24 februarie, Vladimir Putin amenințând că va reacționa la orice amestec al puterilor NATO în confruntare.

Dar ce s-a întâmplat în ultimele decenii pentru ca Ucraina să treacă de la a fi una dintre cele mai mari puteri nucleare ale lumii la a fi o țară invadată de vecinul ei?

Acord la Budapesta

În 1990, Ucraina a decis să renunțe la armele nucleare rămase pe teritoriul său în schimbul securității și recunoașterii ca țară independentă. Totul a fost convenit prin Memorandumul de la Budapesta, un acord semnat între guvernul Ucrainei, Rusiei, Regatului Unit și Statelor Unite după sfârșitul URSS.

În documentul, semnat în 1994 în capitala Ungariei, Ucraina s-a angajat să adere la Tratatul de neproliferare a armelor nucleare (TNP) și să returneze la Moscova focoasele rămase pe teritoriul său.

„Odată cu sfârșitul URSS, o parte din stocul de arme nucleare sovietice a fost lăsat în diferite țări din Europa de Est, iar în Occident a existat îngrijorarea că acestea ar putea fi pierdute sau utilizate abuziv, punând Europa în pericol”, spune Ferraro Jr., politolog și cercetător, pentru BBC.

În schimbul denuclearizării Kievului, guvernele Rusiei, Statelor Unite și Regatului Unit s-au angajat să „respecte independența, suveranitatea și granițele existente ale Ucrainei” și să „se abțină de la amenințarea sau utilizarea forței” împotriva țării.

Prerogativele erau foarte importante pentru guvernul ucrainean la acea vreme, deoarece țara și-a câștigat independența definitivă abia în 1991 și încă se lupta pentru recunoașterea internațională după epoca sovietică. Până în 1996, Kievul predase toate armele sovietice de pe teritoriul său. Memorandumul a fost semnat și de Belarus și Kazahstan, cu aceleași condiții convenite de guvernul ucrainean.

Ucraina susține că Rusia a încălcat tratatul pentru prima dată în 2014, când a invadat și anexat Crimeea, regiunea din estul țării în care se află baza navală rusă de la Sevastopol și Flota Mării Negre.

Guvernul ucrainean mai afirmă că au fost încălcate condițiile înțelegerii atunci când, în același an, Kremlinul a susținut grupările separatiste care conduc rebeliuni în provinciile Donețk și Luhansk, la granița de est a teritoriului său.

Conflictul din regiune a făcut deja peste 14.000 de morți

De când amenințarea unei invazii ruse a teritoriului ucrainean a devenit evidentă la începutul anului 2022, guvernul ucrainean, condus de președintele Volodymyr Zelensky, a invocat din nou Memorandumul de la Budapesta. Dar nu a fost timp de consultare. Invazia rusă a început pe 24 februarie, cu atacuri asupra infrastructurii militare ucrainene din toată țara și sosind convoaie rusești din diverse direcții. După ultimul discurs al liderului ucrainean referitor la Memorandum, președintele rus Vladimir Putin a continuat să folosească cuvintele lui Zelensky pentru a-și justifica acțiunile.

Președintele rus a indicat, într-un discurs, că Ucraina părăsește pactul cu intenția de a dezvolta un arsenal nuclear cu ajutorul Statelor Unite.

Potrivit acestuia, țara plănuia acțiuni agresive și, prin urmare, reprezenta un risc mult mai mare pentru populația rusă.

"Declarațiile lui Putin sunt total false. Nu există niciun interes din partea SUA să înarmeze sau să vadă Ucraina înarmată cu arme nucleare", explică Alexander Lanoszka, profesor de Relații Internaționale la Universitatea din Waterloo (Canada) și expert în securitate nucleară.

Cine sprijină pe cine în conflictul dintre Rusia și Ucraina?

"Ucraina a primit garanții de securitate după ce a abandonat cel de-al treilea arsenal nuclear ca mărime din lume. Nu mai avem aceste arme, dar nici nu avem securitate", a spus Zelensky într-un discurs din 19 februarie.

"Din 2014, Ucraina a încercat de trei ori să convoace consultări cu statele semnatare ale Memorandumului de la Budapesta, dar fără succes. Astăzi, Ucraina o va face pentru a patra oară. Pentru ultima oară", a adăugat el.

Decizie „prematură”

Chiar înainte ca Memorandumul de la Budapesta să fie aprobat, membri ai elitei politice ucrainene și experți în politică internațională au vorbit despre posibilitatea ca acordul să fi fost încălcat de unii dintre semnatari.

Volodymyr Tolubko, un fost comandant militar ales în Parlamentul ucrainean, a susținut la o sesiune a Legislativului din 1992 că ideea denuclearizării complete a Ucrainei în schimbul promisiunii de securitate a fost „prematură”.

Potrivit acestuia, țara ar trebui să păstreze măcar câteva dintre focoasele sovietice, care să servească la „descurajarea oricărui agresor”.

Odată cu cea mai recentă invazie rusă, dezbaterea a reapărut, oficialii guvernamentali și analiștii politici susținând că Ucraina ar fi putut preveni incursiunea Rusiei dacă ar fi avut arme nucleare la dispoziție.

Ferraro Jr., de la USP, explică că, de fapt, există credința în rândul unor națiuni că un arsenal nuclear poate fi util pentru a descuraja atacurile străine. Se numește descurajare nucleară sau pace nucleară. Potrivit lui, țările care au un arsenal nuclear au mai puține riscuri, nu pentru că își pot folosi cu adevărat armele, ci pentru că folosesc ca garanție sau amenință cu orice tentativă de atac.

„Susținătorii acestor idei folosesc adesea exemplul Războiului Rece pentru a-și fundamenta argumentele, pentru că la acea vreme Statele Unite și Rusia nu au avut niciodată un conflict direct și s-au oprit doar la amenințări”.

Experții avertizează, însă, că prezența armelor nucleare este departe de a reprezenta o garanție sau percepția păcii

„Conflictele care implică puteri nucleare sunt întotdeauna mai periculoase și mai tensionate, așa cum este cazul confruntării dintre Pakistan și India care se desfășoară de ani întregi”, spune Ferraro Jr.

Costuri politice și financiare

Pentru Alexander Lanoszka, argumentele prezentate de elita ucraineană nu au sens, deoarece Kievul nu a avut niciodată controlul asupra armelor instalate pe teritoriul său după cel de-al Doilea Război Mondial.

"Ucraina avea doar control fizic asupra acestor arme, dar nu control operațional. Nu aveau codurile de acces și detaliile critice pentru a le opera", spune cercetătorul.

Andrew Futter, profesor de politică internațională la Universitatea din Leicester (Marea Britanie), subliniază, de asemenea, că păstrarea arsenalului de la Kiev ar fi însemnat riscuri viitoare.

„Deși Ucraina are acum o industrie nucleară, transformarea acesteia într-un program de arme nucleare ar implica costuri politice și financiare semnificative”, adaugă acesta.

Există riscul unei confruntări nucleare?

Deși Kievul s-a denuclearizat, invazia Ucrainei de către forțele ruse a reînviat temerile de o confruntare nucleară în Europa. Putin a spus clar în discursurile sale că va răspunde agresiv dacă vreun membru al NATO, o alianță militară condusă de Statele Unite și marile puteri europene, decide să se amestece în confruntare. În plus, el a pus în „alerta specială” forțele de descurajare ale Rusiei.

Într-o conversație cu oficiali militari, președintele rus a spus că puterile mondiale au întreprins „acțiuni ostile” față de Rusia și au impus „sancțiuni ilegitime”.

Cu toate acestea, trecerea la starea de alertă nu înseamnă că există o intenție reală de a le folosi, scrie BBC.

Potrivit experților în politică și securitate nucleară, nu există niciun motiv de panică în acest moment.

„Există un interes comun din toate părțile de a limita acest conflict la Ucraina. Așa că aș fi foarte surprins dacă s-ar folosi arme nucleare în acest moment”. Potrivit lui Ferraro Jr., chiar și în cazul unui atac rusesc asupra altor foste republici sovietice, care fac acum parte din NATO, precum Estonia, Letonia și Lituania, cele două părți ar putea prefera să minimizeze riscurile.

„Așa cum Occidentul și NATO evită conflictul direct în Ucraina, Rusia ar evita și confruntarea în restul Europei de Est”, a mai zis Ferraro Jr.

Pentru Futter, nu există nicio indicație că Moscova intenționează să-și folosească armele nucleare împotriva Ucrainei

„Nu văd niciun motiv pentru care Moscova ar folosi arme nucleare împotriva Ucrainei. Nu numai pentru că orice material radioactiv atât de aproape de granița sa ar putea fi periculos, ci și pentru că probabil că nu vor să distrugă țara și populația ucraineană, nu văd niciun motiv pentru care Moscova ar folosi arme nucleare împotriva Ucrainei deoarece planul lor pare să fie încorporarea teritoriului în Rusia”.

Larlecianne Piccolli, cercetătoare specializată în arme strategice și în politica rusă de securitate și apărare și director al Institutului de Politică și Strategie din America de Sud (Isape), a scris pe profilul ei de Twitter că ridicarea alertei de către Putin are ca obiectiv principal să intimideze Ucraina și să o forțeze la masa negocierilor, lucru care este deja în lucru, scrie BBC.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News