Turcia refuză condoleanțele SUA, după atentaul terorist din Istanbul: "Ucigașul care apare primul la locul crimei"
Data actualizării:
Data publicării:
Autor: Elena Didila
WhatsApp
Sursa foto Agerpres
Sursa foto Agerpres
Tensiunile dintre Turcia şi Statele Unite ale Americii cresc.

Cel puţin 6 persoane au fost ucise şi 53 rănite într-o explozie puternică ce a avut loc duminică după-amiază pe artera comercială foarte frecventată, Istiqlal, din centrul metropolei turce Istanbul, relatează presa locală citată de AFP şi Reuters.

”Nu acceptăm condoleanțe ale ambasadei SUA, le respingem”, a spus ministrul de Interne al Turciei, Suleyman Soylu, comparând condoleanțele de la Washington cu ”ucigașul care apare primul la locul crimei”.

Turcia acuză Statele Unite că sprijină grupurile kurde siriene și, potrivit autorităților de la Ankara, femeia care a plasat bomba, identificată drept Ahlam al Bashir, este un cetățean sirian ”care a primit instrucțiuni de la organizația teroristă PKK, Pyd, Ypg”. Cu aceste trei acronime, ministrul s-a referit la Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), o organizație paramilitară împotriva căreia autoritățile turce duc un război care durează de aproape 40 de ani; la Partidul Uniunii Democrate (PYD, un grup politic kurd-sirian activ în nordul Siriei; și Unitățile de protecție a popoarelor (YPG), un grup armat kurd-sirian susținut de Statele Unite, potrivit Agenzia Nova.

”Evaluarea noastră este că ordinul pentru atacul terorist a venit de la Ayn al Arab (Kobane) din nordul Siriei, unde PKK își are sediul în Siria. Dacă i-am fi arestat, atacatorii ar fi fugit în Grecia”, a spus Soylu.

Merită să ne amintim că orașul Kobane, o fortăreață kurdă în timpul războiului împotriva Statului Islamic, este unul dintre principalele noduri ale Rojavei siriane, administrația autonomă kurdă din nord-estul Siriei la care se opune Turcia. La o inspecție mai atentă, atacul de la Istanbul ar putea întări ipoteza unei noi ofensive turcești în nord-estul Siriei; o ipoteză care a fost difuzată de luni de zile și a fost amânată până acum și din cauza opoziției Statelor Unite și Rusiei.

Potrivit autorităților turce, atentatorul - care a apărut în cătușe și purtând un tricou New York Marathon într-o fotografie publicată de Ministerul de Interne - este legat de iredentismul kurd, chiar dacă numele și trăsăturile feței femeii sunt cu siguranță arabe.

Mai mult, modul de operare al atacului, cu o bombă detonată pentru a lovi trecători nevinovați, este anormal pentru PKK: gruparea comunistă vizează în general forțele de securitate și ofițerii de poliție, nu exclusiv ținte civile.

”Sunt diverse ipoteze, în acest moment, în spatele motivelor gestului terorist: atât de logică internă, cât și internațională”, explică pentru Agenzia Nova analistul geopolitic de origine iraniană, Nima Baheli. ”Modul de operare al atacului, cu o bombă detonată pentru a lovi trecători nevinovați, este anormal pentru PKK: gruparea comunistă vizează în general forțele de securitate și ofițerii de poliție, nu exclusiv ținte civile”, a mai adăugat acesta.

În ceea ce privește dimensiunea internațională, Baheli subliniază modul în care atacul de la Istanbul ar putea crește presiunea asupra țărilor scandinave, unde sunt găzduiți diverși membri ai PKK. 

Mai mult, pe 8 noiembrie, președintele Erdogan l-a primit pe premierul suedez Ulf Kristersson, într-o vizită la Ankara.

Aderarea Suediei la NATO depinde de un jurnalist turc

Dacă Suedia vrea să adere la NATO, va trebui să-l predea Turciei pe Bulent Kenes, un jurnalist disident. Solicitarea a fost făcută în cadrul unei întâlniri bilaterale la Ankara în care președintele turc, Recep Tayyip Erdogan și premierul suedez, Ulf Kristersson, au discutat despre terorism, relațiile Turcia-Uniunea Europeană, invadarea Ucrainei de către Rusia și mai ales aderarea Suediei la Alianța Atlantică.

Cererile lui Erdogan

În acest ultim punct, președintele Erdogan a văzut o oportunitate de a forța țara să predea cetățenii pe care dorește să îi trimită în judecată, kurzi în primul rând, dând țării scandinave un ultimatum: dacă dorește să obțină un DA, trebuie să răspundă preocupărilor Turciei privind problema siguranței. Cu alte cuvinte: Stockholm trebuie să extrădeze luptătorii kurzi PKK prezenți pe teritoriul său, considerați teroriști de regimul de la Ankara și unii dizidenți, printre care Kenes, fost jurnalist al agenției oficiale de presă turcă și acuzat de terorism, insultă adusă președintelui și aparținență la mișcarea lui Fetullah Gulen, predicatorul care trăiește în exil voluntar în Statele Unite și pe care Turcia îl acuză că este responsabil pentru tentativa de lovitură de stat din 2016”.

Citește mai mult AICI.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
pixel