Turcia învinuiește Grecia pentru situația refugiaților dezbrăcați de la graniță
Autor: Alexandru Negrici | Publicat pe: 17 oct 2022, 08:21
WhatsApp
FOTO: Pixabay
FOTO: Pixabay
Preşedinţia turcă a respins vehement duminică orice responsabilitate în ce priveşte soarta celor 92 de refugiaţi găsiţi dezbrăcaţi de partea greacă a frontierei şi a îndemnat Grecia să "pună capăt acuzaţiilor nefondate", relatează AFP.  

"Invităm Grecia să renunţe cât mai rapid la atitudinea sa inumană faţă de refugiaţi, să pună capăt acuzaţiilor false şi nefondate împotriva Turciei", a transmis directorul pentru comunicare al preşedinţiei turce, Fahrettin Altun.

Într-o serie de patru mesaje virulente pe Twitter în turcă, greacă şi engleză, acesta acuză Grecia că a "pornit maşina de ştiri false pentru a arunca bănuiala asupra Turciei", iar pe ministrul grec al imigraţiei că "face confuzie între acţiunile Greciei şi cele ale Turciei".

"Grecia a arătat încă o dată lumii întregi că nu respectă nici măcar demnitatea popoarelor oprimate, publicând fotografii cu refugiaţi pe care i-a expulzat după ce i-a deposedat de lucrurile personale. (...) Autorităţile greceşti trebuie mai întâi să dea socoteală pentru bebeluşii pe care i-au lăsat să se înece în Marea Egee, pentru persoanele pe care le-au răpit şi bătut la Meric (Evros în turcă, n.red.AFP) şi le-au lăsat să moară de frig, în coordonare cu Frontex", agenţia europeană pentru monitorizarea frontierelor.

Mai devreme duminică ministrul grec al protecţiei civile Takis Theodorikakos a afirmat că 92 de migranţi au fost găsiţi dezbrăcaţi după ce au încercat să traverseze fluviul Evros ce separă Turcia de Grecia.

Frontex a fost acuzată mai devreme în acest an că ar fi încercat să acopere respingerea de migranţi în Marea Egee de către marina greacă - aşa-numitele push-backs, interzise de dreptul internaţional -, suspiciuni ce au dus la sfârşitul lui aprilie la demisia directorului agenţiei Fabrice Leggeri.

Grecia şi Turcia, aflate în dispută în legătură cu frontierele lor maritime, se acuză reciproc de maltratarea migranţilor, în cea mai mare parte afgani şi sirieni, care încearcă să ajungă în Uniunea Europeană.

În ce-l priveşte, Înaltul Comisariat al ONU pentru refugiaţi a condamnat duminică "tratamentele crude şi degradante" ca acelea la care au fost supuşi cei 92 de refugiaţi şi a cerut o "anchetă completă în privinţa acestui incident", notează Agerpres.

Erdogan îi bagă la închisoare pe cei care răspândesc "informaţii false sau înşelătoare". Legea a fost adoptată

Parlamentul Turciei a adoptat joi seara o lege privind dezinformarea, în perspectiva alegerilor generale din iunie 2023, lege care prevede până la trei ani de închisoare pentru răspândirea de "informaţii false sau înşelătoare".

Pe lângă ziare, radiouri, televiziuni, legea vizează reţelele de socializare şi site-urile web cărora li se va cere să denunţe şi să comunice informaţiile personale ale utilizatorilor acestora acuzaţi că răspândesc ştiri false, potrivit AFP, citată de Agerpres. Dezbătute de la începutul lunii octombrie, cele 40 de articole ale legii intitulate oficial "legea presei", au făcut obiectul a numeroase amendamente depuse (fără succes) de opoziţie, care denunţă o "lege a cenzurii".

Articolul 29, în special, prevede pedepse cu închisoarea de la unu la trei ani pentru "răspândirea de informaţii false sau înşelătoare, contrare securităţii interne şi externe a ţării şi de natură să dăuneze sănătăţii publice, să tulbure ordinea publică, să răspândească frica sau panică în rândul populaţiei".

Proiectul de lege fusese depus în parlament în luna mai de către deputaţii AKP al preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, care urmăreşte să câştige un nou mandat în iunie 2023. Opoziţia a încercat fără succes să obstrucţioneze acest text, care a fost adoptat cu 334 de voturi din totalul de 581.

În decembrie 2021, şeful statului era de părere că reţelele de socializare, percepute iniţial ca un simbol al libertăţii,"au devenit una din principalele ameninţări la adresa democraţiei". Legea prevede, de asemenea, că preşedinţia va fi responsabilă pentru pregătirea unui "Buletin de dezinformare în fiecare luni (...) pentru a informa publicul despre dezinformare şi ştiri false".

Proiectul de lege a stârnit numeroase îngrijorări în cercurile jurnalistice şi în rândul organizaţiilor pentru drepturile omului, ai căror membri s-au mobilizat la începutul lunii, protestând, mascate în negru, în faţa parlamentului. Un număr de 12 asociaţii şi sindicate ale jurnaliştilor, inclusiv Reporteri Fără Frontiere (RSF), au denunţat proiectul de lege, criticând o încercare de cenzură din partea guvernului.

"Turcia intră într-o perioadă dificilă: toată lumea va fi afectată de această lege","opoziţia, ONG-urile, asociaţiile de avocaţi, jurnaliştii şi cetăţenii de rând", a scris joi seară pe Twitter avocatul şi unul din directori unei asociaţii pentru apărarea presei (MLSA), Veysel Ok, el însuşi dat în judecată de mai multe ori în trecut.

Conform clasamentului RSF, în 2022 Turcia ocupă locul 149 din 180 în privinţa libertăţii de informare. Înaintea adoptării legii, Consiliul Europei a denunţat "obstrucţionarea" libertăţii de exprimare garantate de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. La începutul lunii octombrie, şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu "potenţialele consecinţe", în special riscul "intensificării auto-cenzurii" în perspectiva viitoarelor alegeri. 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?