Suedia trebuie să extrădeze ''terorişti'' dacă vrea să adere la NATO, a susţinut joi ministrul turc al justiţiei Bekir Bozdag, după anunţul, considerat dezamăgitor de către Ankara, cu privire la o primă extrădare către Turcia a unui cetăţean turc condamnat pentru fapte de drept comun, transmite France Presse.

Dacă ei cred că pot să facă Turcia să creadă că şi-au ţinut promisiunile extrădând infractori de drept comun, atunci se înşală, a declarat Bekir Bozdag într-un interviu publicat joi de cotidianul turc Milliyet.

La scurt timp după Summitul NATO de la Madrid (28-30 iunie), Suedia şi Finlanda au ajuns la un acord cu Ankara; cele două ţări nordice şi-au exprimat sprijinul pentru Turcia în combaterea ameninţărilor la adresa securităţii sale naţionale şi au promis că vor facilita expulzarea suspecţilor urmăriţi de autorităţile turce.

Ulterior, Turcia le-a prezentat celor două ţări nordice cereri de extrădare pentru 33 de persoane, majoritatea considerate terorişti de către Ankara.

Noi nu am primit niciun răspuns cu privire la extrădarea membrilor FETO (acronimul pe care Ankara îl utilizează pentru desemnarea mişcării imamului Fethullah Gülen, care trăieşte în exil în SUA şi este acuzat de Turcia de organizarea puciului eşuat din iulie 2016), ai PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan) şi ai altor organizaţii teroriste, a afirmat ministrul turc.

Numele lui Okan Kale - primul cetăţean turc în cazul căruia cererea de extrădare a fost acceptată de Suedia - figurează pe lista cu 33 de nume publicată de media turce la finalul lunii iunie. Kale a fost condamnat pentru escrocherie.

La Summitul NATO de la Madrid, Finlanda şi Suedia au fost invitate oficial să devină membre ale NATO, după ce pe 18 mai cele două ţări au prezentat cererea oficială de aderare la organizaţie. Semnarea protocoalelor de aderare a celor două ţări nordice de către cele 30 de state membre NATO a avut loc la Bruxelles, în 5 iulie.

În mod tradiţional neutre, Finlanda şi Suedia au decis să adere la NATO ca reacţie la agresiunea militară neprovocată şi nejustificată lansată de Rusia contra Ucrainei pe 24 februarie. Finlanda şi Rusia au o frontieră terestră comună cu o lungime de 1.340 de kilometri.

Peste 600.000 de tone de cereale scoase din porturile ucrainene în urma acordului de la sfârşitul lui iulie

O cantitate totală de 622.000 de tone de cereale a fost transportată cu nave din porturile ucrainene de la Marea Neagră după acordul între Kiev şi Moscova de la sfârşitul lui iulie, informează joi Ministerul Apărării din Turcia, relatează DPA.

Douăzeci şi cinci de nave au părăsit porturile ucrainene pentru a exporta grâne, în timp ce 18 nave au intrat în aceste porturi de la 1 august, a anunţat pe Twitter Ministerul Apărării de la Ankara.

Turcia şi ONU au ajutat Rusia şi Ucraina să ajungă la un acord privind exportul de grâne ucrainene la sfârşitul lui iulie, ridicând astfel blocada asupra porturilor ucrainene instituită în februarie.

Navele trebuie inspectate de o echipă internaţională la centrul de coordonare comună de la Istanbul, înfiinţat pentru a monitoriza exporturile de cereale prin Marea Neagră.

Transporturile sunt percepute drept cruciale pentru multe ţări care depind de cerealele din Ucraina, care este grânarul Europei.

Criza de cereale şi preţurile în creştere au dus la temeri privind probleme grave în special pentru naţiuni mai sărace din Asia, Africa şi Orientul Mijlociu, existând risc de foamete în multe zone.

Milioane de tone de cereale au fost blocate în porturile ucrainene după ce Rusia a atacat statul vecin la sfârşitul lui februarie şi a instituit o blocadă asupra porturilor sale.

Ucraina, la rândul său, a minat aceste porturi de teama unei invazii ruse.

Secretarul general al ONU Antonio Guterres şi preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan se întâlnesc joi cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în Ucraina, pentru a discuta, printre altele, despre viitorul exporturilor de cereale, notează Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News