Turcia a fost condamnată la CEDO, pentru încălcarea drepturilor omului, în cazul preşedintelui filialei turce a Amnesty International
Autor: Andrei Itu | Publicat pe: 31 mai 2022, 14:46
WhatsApp
Foto: Pexels
Foto: Pexels
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat marţi Turcia pentru încălcarea drepturilor omului în cazul detenţiei arbitrare a preşedintelui filiale turce a Amnesty International, informează AFP.

Cei şapte judecători, inclusiv cel turc, au considerat că Ankara nu a avut 'motive plauzibile' pentru a-l plasa în detenţie provizorie în 2017 pe Taner Kiliç, căruia i-au încălcat astfel libertatea de exprimare, şi ulterior de a prelungi această măsură.

Detenţia provizorie a durat mai mult de 14 luni şi a fost prelungită în mod repetat până când o curte de apel a dispus eliberarea lui Kiliç în august 2018.

Responsabilul filialei Amnesty International era acuzat de apartenenţă la reţeaua Feto, o mişcare condusă de predicatorul Fethullah Gülen, instalat în SUA din 1999. Reţeaua este acuzată de puterea din Turcia că este organizaţie teroristă şi că a orchestrat tentativa de puci din iulie 2016.

Taner Kiliç a fost condamnat apoi în vara lui 2020 la 6 ani şi 3 luni de închisoare pentru 'apartenenţă la o organizaţie teroristă', aminteşte CEDO.

Aceasta a condamnat statul turc la plata către reclamant a 8.500 euro pentru daune materiale şi a 16.000 euro pentru daune morale.

Turcia, condamnată cu regularitate de CEDO



Condamnată cu regularitate de CEDO, Turcia face şi obiectul unei rare proceduri de sancţionare declanşate de Consiliul Europei pentru că nu s-a conformat dispoziţiilor de eliberare imediată a lui Osman Kavala, om de afaceri şi filantrop acuzat că destabilizează Turcia, împotriva căruia justiţia turcă a dictat recent închisoare pe viaţă.

Cei şapte judecători, inclusiv cel turc, au considerat că Ankara nu a avut 'motive plauzibile' pentru a-l plasa în detenţie provizorie în 2017 pe Taner Kiliç, căruia i-au încălcat astfel libertatea de exprimare, şi ulterior de a prelungi această măsură.

Detenţia provizorie a durat mai mult de 14 luni şi a fost prelungită în mod repetat până când o curte de apel a dispus eliberarea lui Kiliç în august 2018.

Responsabilul filialei Amnesty International era acuzat de apartenenţă la reţeaua Feto, o mişcare condusă de predicatorul Fethullah Gülen, instalat în SUA din 1999.

Reţeaua este acuzată de puterea din Turcia că este organizaţie teroristă şi că a orchestrat tentativa de puci din iulie 2016.

Taner Kiliç a fost condamnat apoi în vara lui 2020 la 6 ani şi 3 luni de închisoare pentru 'apartenenţă la o organizaţie teroristă', aminteşte CEDO.

Aceasta a condamnat statul turc la plata către reclamant a 8.500 euro pentru daune materiale şi a 16.000 euro pentru daune morale.

Condamnată cu regularitate de CEDO, Turcia face şi obiectul unei rare proceduri de sancţionare declanşate de Consiliul Europei pentru că nu s-a conformat dispoziţiilor de eliberare imediată a lui Osman Kavala, om de afaceri şi filantrop acuzat că destabilizează Turcia, împotriva căruia justiţia turcă a dictat recent închisoare pe viaţă.

Citește și - Turcia: Finlanda şi Suedia trebuie să facă paşi concreţi pentru ca Ankara să ia în considerare aderarea lor la NATO

Un consilier principal al preşedintelui Turciei i-a comunicat omologului său american că Ankara doreşte măsuri concrete în legătură cu ceea ce numeşte 'organizaţii teroriste' din Finlanda şi Suedia înainte de a lua în considerare candidaturile lor la NATO, informează Reuters, care citează preşedinţia turcă.

Consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui american Jake Sullivan, şi Ibrahim Kalin, consilier-şef pentru politică externă al preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, au discutat despre NATO şi războiul din Ucraina, conform unui comunicat al preşedinţiei turce.

Ankara se opune aderării celor două ţări la Alianţa Nord-Atlantică pe motiv că acestea găzduiesc persoane care au legături cu gruparea militantă Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi alte persoane pe care le consideră terorişti şi pentru că Finlanda şi Suedia au oprit exporturile de arme către Turcia în 2019.

În comunicatul preşedinţiei turce se arată că Ibrahim Kalin i-a comunicat lui Sullivan că ţările care doresc să adere la NATO trebuie să 'internalizeze valorile şi principiile alianţei în materie de securitate şi combatere a terorismului'.

'S-a subliniat că este imperativ ca Suedia şi Finlanda să ia măsuri concrete cu privire la...'

'S-a subliniat că este imperativ ca Suedia şi Finlanda să ia măsuri concrete cu privire la organizaţiile teroriste care ameninţă securitatea naţională a Turciei', a adăugat acesta.

Suedia şi Finlanda au spus că sunt deschise la dialog şi condamnă terorismul. Reuters aminteşte că toţi cei 30 de membri ai NATO trebuie să aprobe planurile de extindere a alianţei. În declaraţii apărute luni în The Economist, preşedintelui Erdogan confirmă angajamentul neschimbat al Turciei faţă de NATO şi cere aliaţilor să îşi concentreze eforturile pe 'convingerea' ţărilor candidate.

'Insistenţa fără compromisuri ale Suediei şi Finlandei de a adera la alianţă a adăugat un punct inutil pe agenda NATO', a spus el.

'Nu există nicio autoritate în Ankara căreia să i se poată spune ce să facă de către nicio ţară care nu este dispusă să lupte împotriva terorismului', a subliniat şeful statului turc.  Vezi articolul inițial aici!

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?