Data publicării:

Tudor Ciuhodaru trage un puternic semnal de alarmă: ”Moartea prin suicid, a doua cauză de deces la adolescenți”

Autor: Sonia Baciu | Categorie: Sanatate
WhatsApp
FOTO: Freepik
FOTO: Freepik

Medicul Tudor Ciuhodaru atrage atenția cu privire la sănătatea mintală, în contextul unui număr crescut de sinucideri în rândul adolescenților.

În ultima săptămână tot mai mulți adolescenți au recurs la gestul extrem, al sinuciderii, iar motivele au o mare legătură cu anturajul, cu bullyingul, cu depresia.

În acest sens, dr. Tudor Ciuhodaru atrage atenția cu privire la sănătatea mintală, mai ales că este o problemă care nu mai ține cont de vârstă, statul social sau țară, mai ales că potrivit unui raport european, 150 de milioane de cetățeni europeni se confruntă cu astfel de probleme.

”Semnal de alarmă: moartea prin suicid a devenit a doua cauză de deces la adolescenți. De aceea sănătatea mintală necesită o nouă abordare la nivel european. Demersul pe care l-am susținut a fost adoptat de plenul Parlamentului European.

Soluționarea tulburărilor mintală va avea acum o nouă abordare la nivel european. Toți pacienții vor beneficia de noi soluții sănătoase pentru prevenire, diagnosticare, sprijin și reabilitare de tip sănătate mintală în toate politicile și de același standard european de calitate în sănătate.

Motivațiile acestui demers sunt clare.

1. 150 de milioane de cetățeni europeni au astfel de probleme.

2. 9 milioane sunt adolescenți.

3. 22.000 sunt oficial din România. ”Tristețea” e prezentă la 1 din 3 din cei cu vârste de 11-15 ani (de aproape 3 ori mai mult ca în alte state).

4. 45% dintre angajați au cel puțin un factor de risc la locul de muncă.

5. 4% din decesele UE au astfel de cauze.

6. Suicidul a devenit a doua cauză de deces la adolescenți (semnificativ mai mari ca în populația generală unde este a șasea cauză de deces).

7. 4 % din PIB-ul UE (600 miliarde EUR) e folosit acum pentru astfel de pacienți.

8. România a ajuns pe locul 58 în lume la rata suicidului și 126 la depresie.

9. Sunt prea multe bariere educaționale și economice în calea accesării serviciilor de sănătate mintală.

FOTO: Freepik

10. Și chiar și atunci când sunt accesate sprijinul oferit e inadecvat sau insuficient cu discrepanțe majore între statele membre (ceea ce conduce la costuri suplimentare, liste lungi de așteptare, un număr insuficient de specialiști în domeniul sănătății mintale, stigmatizare și crearea unei discriminări și inechități socioeconomice și mai mari)”, a scris dr. Tudor Ciuhodaru pe Facebook.

Citește și: Mesajul de adio postat de tinerele din Lupeni chiar înainte să se arunce în gol: Ne omorâm din cauza voastră

Concret prin adoptarea acestui demers

1. Tragem (din nou!) un semnal de alarmă. Niciodată nu am avut un caz ca cel de la Lupeni. Copiii sunt din ce în ce mai expuși la presiuni și așteptări mari din partea societății și la crizele sistemice. Valoarea anuală a deprecierii sănătății mintale la copii și tineri este estimată la 50 de miliarde EUR.

2. Am reușit introducerea unei noi abordări de tip „sănătate mintală în toate politicile”, cu obiective clare și finanțare adecvată (educație pentru sănătate, monitorizare și intervenție adecvată) menită să asigure, printr-o analiză intersectorială, o înțelegere aprofundată a diferiților factori care determină sănătatea mintală pentru a preveni și a reduce impactul asupra persoanelor dar și a comunităților și societăților.

3. Autorităţile naţionale trebuie să acţioneze rapid și să asigure (mai ales pentru copii!!! dar și pentru vârstnici și categorii profesionale cu risc):

a) servicii de sănătate mintală gratuite și ușor accesibile;

b) protocoale specializate de evaluare a sănătății mintale;

c) planuri naționale pentru evaluarea permanentă și acordarea de sprijin copiilor cu accent pe planurile de tratament individualizate și pe monitorizarea periodic;

d) planuri naționale privind patologia oncologică și neurodegenerativă pentru a extinde diagnosticarea timpurie, sprijinul și îngrijirea adulților cu fenomene involutive și boli cronice;

e) politici și intervenții specifice pentru cei cu risc crescut burnout și de sinucidere precum cei ce lucrează sănătate, învățământ și pentru toți lucrătorii în ture;

f) asistența medicală mintală integrată în toate serviciile de asistență medicală;

g) și nu în ultimul rând educație pentru sănătate predată de la școală (așa cum prevede legea Ciuhodaru) dublată de campanii de informare (profesori, părinți, angajatori și nu numai), a mai scris dr. Tudor Ciuhodaru, sperând că și acest demers făcut de el să fie susținut.

Citește și: 150 de milioane de cetățeni europeni, cu afecțiuni mintale. Crețu, de la Strasbourg: O mare parte recurg chiar la gestul extrem, cel al sinuciderii

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
pixel