'Explozii la Kiev. Capitala a fost atacată cu drone kamikaze', a declarat Andrii Iermak, şeful administraţiei prezidenţiale de la Kiev, pe contul său de Telegram. 'Ruşii cred că asta îi va ajuta, dar astfel de acţiuni reprezintă doar convulsiile lor', adaugă acesta în aceeaşi postare. 'Avem nevoie de mai multă apărare antiaeriană şi avem nevoie cât mai curând posibil!', spune el.

Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a comunicat pe Telegram despre patru explozii în cartierul Şevcenkovski din centrul capitalei ucrainene, potrivit EFE.

El a confirmat, de asemenea, că a fost vorba de un atac cu drone, publicând fotografia uneia dintre acestea pe care scria 'Gheran-2', numele rusesc al dronei 'Shahed-136'.

În consecinţă, a spus Kliciko, un incendiu a izbucnit într-o clădire nerezidenţială, iar mai multe clădiri de locuit au fost avariate.

Primarul Kievului a mai precizat că 18 persoane au fost salvate, în timp ce altele două se află încă sub dărâmături, potrivit informaţiilor preliminare.

'Operaţiuni de salvare sunt în curs de desfăşurare. De asemenea au loc operaţiuni de demolare şi îndepărtare a structurilor distruse şi dărâmăturilor', a mai spus el. Nu există deocamdată informaţii despre eventuale victime umane ale acestui atac, care intervine exact la o săptămână după ce o ploaie de rachete ruseşti a căzut asupra Kievului la ora de vârf a dimineţii, în cel mai puternic atac asupra capitalei ucrainene de la începutul invaziei ruse în 24 februarie.

Un reporter Reuters a văzut fragmente de la o dronă folosită în acest atac cu înscrisul: 'Pentru Belgorod!'.

Guvernatorul regiunii ruse Belgorod, situată în apropiere de frontiera cu Ucraina, a acuzat forţele ucrainene că bombardează cu regularitate regiunea, iar indivizi înarmaţi au ucis sâmbătă 11 persoane pe un teren de antrenament militar în regiunea Belgorod.

Canale de Telegram ruse au relatat, citând un martor, că ar fi de două ori mai multe victime, în jur de 30 de morţi. Reporterii Reuters la Kiev au auzit mai multe explozii şi au văzut fum şi flăcări ridicându-se deasupra unor clădiri luni.

Primarul Kievului, Vitali Klitshchko, a declarat că mai multe imobile rezidenţiale au fost avariate. O serie de explozii s-au auzit în cartierul Şevcenkovski la puţin timp după ora locală 08:00 (05:00 GMT), când mulţi oameni merg la muncă, iar copiii se îndreaptă spre şcoală.

Explozii au fost auzite în aceeaşi zonă cu aproximativ o oră înainte. Imagini televizate, difuzate de Reuters, au arătat o rachetă aeriană trasă spre cer în timp ce apartamentele unor clădiri erau în flăcări.

Administraţia oraşului Kiev a declarat imediat după prima serie de explozii că a fost atacată 'infrastructura critică'. Cartierul Şevcenkovski din centrul capitalei ucrainene, unde se află mai multe universităţi, baruri studenţeşti, restaurante fusese de asemenea lovit cu o săptămână mai devreme. Ucraina a informat despre un val de atacuri ruseşti cu drone Shahed-136 de fabricaţie iraniană în ultimele săptămâni. Iranul neagă că ar fi furnizat drone Rusiei, în timp ce Kremlinul nu a făcut niciun comentariu. 'În fiecare noapte şi în fiecare dimineaţă, inamicul terorizează populaţia.

Dronele sinucigaşe şi rachetele atacă întreaga Ucraină', a declarat preşedintele, Volodimir Zelenski, pe contul său Telegram, potrivit EFE.

'Inamicul ne poate ataca oraşele, dar nu ne poate înfrânge. Ocupanţii vor primi o pedeapsă justă şi de condamnare din partea generaţiilor viitoare. Iar noi vom obţine victoria', afirmă Zelenski în acelaşi mesaj. Rusia a invadat în mod nejustificat şi neprovocat Ucraina în 24 februarie, în ceea ce ea numeşte 'operaţiune militară specială', de fapt, potrivit Kievului şi Occidentului, un act de agresiune în toată regula, primul de acest gen după cel de-al Doilea Război Mondial.

Citește și - UE, nou sprijin militar pentru Ucraina: Misiune de formare a 15.000 de soldați ucraineni și o tranșă de 500 de milioane de euro

Uniunea Europeană îşi intensifică sprijinul militar pentru Ucraina prin lansarea luni a unei misiuni de formare a 15.000 de soldaţi ucraineni pe teritoriul său şi o nouă tranşă de 500 de milioane de euro pentru aprovizionarea cu arme, comentează AFP. 

'Este o mare premieră pentru UE', a comentat un responsabil european. 'Nu am efectuat niciodată o misiune de această amploare', a subliniat el.

Miniştrii de externe ai celor 27 de ţări membre vor aproba luni aceste două decizii, în cursul unei reuniuni la Luxemburg, iar misiunea va fi imediat operaţională, a precizat o sursă diplomatică.

Mai multe misiuni de formare sunt, de fapt, în curs de desfăşurare în diferite state membre, în special în Germania şi Franţa, unde militari ucraineni sunt instruiţi să folosească tunuri, lansatoare de rachete şi sisteme de apărare antiaeriană furnizate de europeni.

Franţa va forma 'până la 2.000 de soldaţi ucraineni' pe teritoriul său, a anunţat sâmbătă ministrul francez al apărării, Sébastien Lecornu, într-un interviu acordat cotidianului Le Parisien. Este vorba de a acoperi astfel trei nivele: 'formarea generală a combatantului', 'apoi, pe nevoi specifice raportate de ucraineni, precum logistica', şi 'un al treilea nivel de formare privind materialele furnizate', a explicat el.

Aceste misiuni de formare vor putea beneficia de fonduri alocate de Facilitatea Europeană pentru Pace (EPF), fondul creat în afara bugetului european pentru a ajuta militar Ucraina. În total, obiectivul este de a oferi o 'formare de bază' la 12.000 de militari ucraineni şi 'formaţiuni specializate' altor 2.800, a explicat o sursă europeană. Artilerie, unităţi de geniu, radare: nevoile statului major al forţelor armate ucrainene sunt multiple.

Polonia va servi drept hub pentru misiune

Misiunea europeană va completa formarea asigurată de britanici şi americani. Polonia va servi drept hub pentru misiune, deoarece 'este uşa de ieşire pentru ucraineni şi uşa de întoarcere', s-a subliniat. Germania, la rândul ei, vrea să formeze o brigadă ucraineană. Pentru faza de lansare a misiunii este prevăzut un buget de 50 până la 60 de milioane de euro pe an, s-a precizat la Bruxelles.

Trebuie confirmat luni concomitent cu acordarea unei noi finanţări de 500 de milioane de euro din facilitatea de armament, ridicând efortul europenilor la 3 miliarde de euro, la care 'se adaugă contribuţiile bilaterale, care sunt mult mai importante'. 'Un buget pentru şapte ani a fost cheltuit în şapte luni', a subliniat un înalt oficial european.

Dotarea EPF este de 5,7 miliarde de euro şi europenii vor trebui să cotizeze din nou. Germania, Franţa, Italia şi Spania sunt cei mai mari patru contributori. Vezi continuarea aici!

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News