Flaviu Predescu a vorbit, în cadrul emisiunii Tradiții românești în diaspora, despre tradiții și obiceiuri românești mai puțin cunoscute. Astfel, el a explicat ce sunt Sărbătorile Lupului și Săptămâna Nebunilor.

Flaviu Predescu a vorbit, în cadrul emisiunii Tradiții românești în diaspora, despre tradiții și obiceiuri românești mai puțin cunoscute. Astfel, el a explicat ce sunt Sărbătorile Lupului și Săptămâna Nebunilor.

Flaviu Predescu, scriitor și realizator de emisiuni în cadrul DC Media Group, a vorbit, în cadrul ediției de vineri, 12 iulie, a emisiunii Tradiții românești în diaspora, despre tradiții mai puțin obișnuite. El a adus în emisiune ca material ajutător volumul "Mică enciclopedie de tradiții românești", de Ion Ghinoiu.

Săptămâna Nebunilor sau Săptămâna Brânzei din calendarul creștin ortodox
 

"Săptămâna nebunilor este o denumire în calendarul popular al Săptămânii Albe sau a Brânzei din calendarul creștin ortodox. Cei care ați citit 'Groapa' de Eugen Barbu, cu siguranță vă aduceți aminte de Săptămâna Brânzei, un capitol extrem de mișcător, să spun așa, pe alocuri șocant.

După un important sezon de nunți, început imediat după Bobotează și încheiat la Lăsatul Secului de Paști, românii mai acordau o săptămână căsătoriei celor cu șanse mici la selecția maritală: handicapați, văduvi, fete cu copii din flori.

Cete de bărbați se îmbrăcau în Săptămâna Brânzei cu haine femeiești și mergeau prin șezători unde luau fetele și nevestele la joc, improvizând spre buna dispoziție a celor prezenți, diferite dansuri. Trebuie că era foarte amuzant. Ziua cutreierau satul pentru a face alte nerozii, nebunii și glume.

O nuntă parodie a acestor nefericiți se desfășura în ziua Lăsatului Secului de Clisă prin satele bănățene. După ce se mascau în chip de mireasă, mire, popă, dascăl, naș, nuntaș de rând, porneau pe ulițele satului cu govia (mireasă, n.r.), cu mirele în frunte. Pe drum țucau, adică sărutau fetele și nevestele tinere, se repezeau după copii speriindu-i. Cununia se desfășura la un pom în care se atârna un clopot. De la pomul cununiei, cortegiul se îndrepta spre râu, unde însurățeii se spălau pe mâini cu apă turnată dintr-o vadră.

Mascații mergeau apoi pe la casele oamenilor unde erau cinstiți cu rachiu, ca la ospețele adevărate.

Există și săptămâna oarbă. O foarte scurtă descriere: personificarea timpului care cristalizează sentimentele, îndrăgește și grăbește tinerii să se căsătorească. Sinonimă cu săptămâna chioară și cu expresia contemporană 'Dragoste la prima vedere' ", spune Flaviu Predescu, citind din volumul "Mică enciclopedie de tradiții românești", de Ion Ghinoiu.

Sărbătorile Lupului, animal totem al dacilor
 

"O să trecem la Sărbătorile Lupului. Zile din calendarul popular dedicate lupului, animal totem al dacilor. La latitudinea geografică a României, lupii se strâng în haite prin luna octombrie. Urmează o perioadă de hoinăreală și acomodare. Colindă, atacă prada în haită, se împrietenesc și formează perechi reproducătoare.

După aproximativ o lună de zile, la Filipii de toamnă (14-21 noiembrie) încep împerecherile propriu-zise, care, în raport de latitudine și altitudinea geografică, se încheie la Filipii de iarnă (29-31 ianuarie). După o perioadă de gestație de 62-63 de zile, lupoaicele fată primăvara târziu. Pe timpul verii, lupii duc o viață familială: lupul, lupoaica și cățeii de lup.

Toamna, la formarea haitei, noua generație de lupi participă deja la atacarea și prinderea prăzii.

Comportamentului natural de reproducere a lupului îi corespund importante sărbători și obiceiuri populare. Sărbătorile dedicate lupului, la sfârșitul lunii noiembrie, Filipii de toamnă, Ovidenia și Sânt Andrei, iar la începutul lunii decembrie Moș Nicolae, Zilele Bobatului, Varvara, alcătuiesc împreună obiceiurile și practicile magice adăpostite de acestea, scenariul ritual al Anului Nou dacic.

Miezul sărbătorilor de celebrare a Anului Nou dacic sunt ziua și noaptea de Sânt Andrei", explică Flaviu Predescu, citind din volumul amintit.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News