Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
• Totul despre „Cina cea de Taină” de la Paris. A fost defăimată imaginea Sfinților Apostoli la Jocurile Olimpice? O paralelă cu Charlie Hebdo
Credit Foto: Leonardo da Vinci, CC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons
La ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris, recrearea unei scenete a generat un val de comentarii în toate mediile, online și offline. Însă... este sau nu totul o blasfemie? A fost defăimat un moment religios cu semnificații profunde sau a fost reinterpretată pictura lui Leonardo da Vinci? Să ne amintim de Charlie Hebdo.
Momentul cel mai controversat de până acum al Jocurilor Olimpice a fost, de departe, o scenetă de la o masă, care avea drept protagoniști câteva drag queen celebre (printre care Nicky Doll, Paloma și Piche). Scena amintește de Cina cea de Taină a lui Iisus cu apostolii lui, ilustrată de Leonardo da Vinci.
Aceste apariții, care au surprins atât participanții, cât și spectatorii, au devenit rapid subiectul principal al comentariilor și dezbaterilor în mass-media și pe rețelele sociale.
PICTURA LUI LEONARDO DA VINCI
"Cina cea de Taină" (în italiană Il Cenacolo sau La Ultima Cena) este o pictură murală realizată de Leonardo da Vinci între anii 1495 și 1498, la cererea ducelui Ludovic Sforza din Milano. Această capodoperă renumită se află în fosta sală de mese a bisericii dominicane Santa Maria delle Grazie din Milano și este considerată una dintre cele mai celebre opere de artă din lume.
Compoziția sa a fost meticulos construită pe principii aproape matematice, apostolii fiind grupați în patru grupuri de câte trei, cu Iisus plasat central, în fața unei ferestre care deschide perspectiva către un peisaj cu un orizont jos și cerul ca fundal. Inițial s-a crezut că Leonardo a acordat un rol secundar culorii, datorită formării sale toscane axate pe relief, însă lucrările moderne de restaurare au infirmat această opinie, relevând complexitatea și importanța cromaticii în opera sa.
Sursa: Pixabay
BLASFEMIE SAU NU?
Reprezentarea artistică de la ceremonia deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris a reușit să impresioneze prin originalitate, declanșând dezbateri aprinse atât în rândul participanților, cât și în rândul spectatorilor. Reinterpretarea capodoperei a fost privită din mai multe perspective, devenind astfel un subiect central de discuție în mass-media și pe rețelele sociale.
Însă... este sau nu totul o blasfemie? A fost recreat un moment religios cu semnificații profunde sau pictura lui Leonardo da Vinci?
În fresca lui Leonardo da Vinci, există 12 apostoli, în mijlocul cărora se află Iisus Hristos. În reinterpretarea acesteia, la Jocurile Olimpice, numărul personajelor este altul (sunt mai multe personaje). Fresca lui Leonardo da Vinci, realizată la comanda ducelui Ludovic Sforza din Milano, nu este o icoană și nu a fost niciodată sfințită.
Există extrem de multe reinterpretări ale picturii lui da Vinci. Atașez mai jos câteva. Unele sunt preluate chiar din celebrul "The Simpsons".
TIMES WHEN CHRISTIANS CARED WHO RECREATED THE LAST SUPPER:
— Dr. Kevin M. Young (@kevinmyoung) July 27, 2024
Once… because, drag queens
TIMES WHEN THEY COULDN’T HAVE CARED LESS: pic.twitter.com/oxmQRXKFdn
One more time: The Last Supper is not a religious symbol.
— Lester Kiewit (@lesterkk) July 27, 2024
It's an artist's rendition of a biblical story.
People must be honest and say it's only offense taken because the Paris opening ceremony used drag artists.
Slaaaaay! Queens. pic.twitter.com/LSUgvqC3ij
Potrivit crestinortodox.ro, "în vechime nu exista practica sfințirii icoanelor. Găsim o mărturie în acest sens în documentele celui de-al VII-lea Conciliu Ecumenic, care afirmă că icoana este sfințită prin imaginea celui reprezentat și prin însemnarea numelui, care confirmă prezența.
Până și iconoclaștii invocau ca argument împotriva cinstirii icoanelor lipsa rugăciunilor pentru sfințirea acestora, care să le transfere din domeniul profan în cel sacru. Aceștia susțineau că, așa cum a făcut-o pictorul, icoana rămâne mai degrabă profană și fără valoare. Iată și răspunsul Părinților: «fără rugăciune de sfințire, noi cinstim forma Crucii dătătoare de viață. Doar forma Crucii ne este de ajuns pentru ca aceasta să fie sfințită. Prin cinstirea pe care o aducem Crucii, prin semnul Crucii pe care îl facem pe frunte și prin semnul pe care îl facem în aer, ca o pecete, exprimăm nădejdea că ea va alunga demonii.
Tot astfel, când înscriem un nume pe icoană, facem să urce cinstirea către prototipul său și, sărutând icoana și închinându-ne ei cu o cinstire potrivită, noi suntem sfințiți. (...) Realizând icoana Domnului, noi mărturisim că trupul Domnului a fost îndumnezeit și cunoaștem icoana ca nefiind nimic altceva decât imaginea care manifestă asemănarea prin imitarea Prototipului. Din această cauză, icoana poartă numele Prototipului, care este singurul lucru pe care îl are în comun cu prototipul însuși. Iată de ce sunt ele vrednice de cinstire și sfinte»", se mai arată pe site-ul creștin.
Catolicii, spre deosebire de ortodocși, nu au obiceiul de a sfinți bunuri materiale, cu excepția caselor. "Cina cea de Taină" reprezintă, astfel, o interpretare artistică îmbrățișată de creștinii din întreaga lume, nu un obiect de cult.
Sursa: Freepik
FRANCEZII, RECUNOSCUȚI PENTRU SATIRĂ
În data de 7 ianuarie 2015, din cauza unei caricaturi care îl ironiza pe profetul Mohammed, un atac terorist șoca planeta. Sediul controversatei reviste de satiră Charlie Hebdo din Franța a fost victima atacului.
Autoritățile franceze au confirmat că 12 persoane au fost ucise. Doi atacatori cu cagulă au deschis focul cu arme automate asupra jurnaliștilor și s-au angajat într-un schimb de focuri cu polițiștii înainte de a fugi cu o mașină furată. Publicația săptămânală a mai fost atacată în 2011, după ce a stârnit furia musulmanilor, publicând o ediție dedicată legii islamice sharia. Charlie Hebdo a fost criticată în mai multe rânduri pentru materialele în care satiriza religiile, publicația invocând de fiecare dată libertatea de expresie.
În 2015, atacatorii strigau Allah akbar! şi afirmau că vor să îl răzbune pe profetul Mahomed. Printre cei ucişi se numără caricaturiştii Cabu, Charb, Tignous şi Wolinski, extrem de cunoscuţi în Franţa.
Charb, alias Stéphane Charbonnier, în vârstă de 47 de ani, ocupa postul de director al publicaţiei după plecarea lui Philippe Val în 2009. El a mai lucrat la publicaţiile L'Echo des Savanes, Télérama, Fluide Glacial şi L'Humanite.
Cabu, 76 de ani, care a lucrat pentru periodice ca Rock&Folk, La Grosse Bertha, Le Figaro, Le Monde şi Hara-Kiri, a publicat numeroase albume, printre care Le Grand Duduche, L'Ennemi intérieur şi Mon boeuf.
Tignous colabora cu publicaţiile Charlie Hebdo şi cu Fluide Glacial, iar Wolinski, 80 de ani, mai lucrase la publicaţiile Action, L'Humanité, Le Nouvel Observateur şi Paris Match.
Atacul de la Paris a provocat o reacţie imediată a autorităţilor franceze cu o întărire a măsurilor de securitate în regiunea pariziană. Ministrul de interne francez, Bernard Cazeneuve, a vorbit despre implicarea a trei atacatori în atentatul de la sediul publicaţiei Charlie Hebdo, relatează Agerpres.
Citește mai multe aici: Atac terorist Charlie Hebdo: Frații Kouachi, vânați de poliție
Vezi aici caricatura: Site ortodox, reacție despre CHARLIE HEBDO
Sursa: Freepik
COMEMORĂRI ALE VICTIMELOR
Pe 7 ianuarie 2023, o ceremonie a avut loc în faţa fostului sediu al săptămânalului satiric Charlie Hebdo, în arondismentul al XI-lea din Paris, în prezenţa preşedintelui Adunării Naţionale, Yaël Braun-Pivet, a ministrului de interne, Gérald Darmanin, şi a primarului Parisului, Anne Hidalgo.
În acest loc, fraţii Said şi Chérif Kouachi au ucis 11 persoane pe 7 ianuarie 2015. Printre victime, figuri emblematice ale lui revistei "Charlie", precum directorul său şi desenator Charb, caricaturiştii Cabu, Wolinksi, Honoré şi Tignous, şi economistul Bernard Maris.
La câţiva metri mai încolo, pe bulevardul Richard-Lenoir, locotenentul de poliţie Ahmed Merabet a fost ucis de fraţii Kouachi în timp ce încerca să-i aresteze.
Cei doi islamişti se reclamau ca fiind de la organizaţia Al-Qaeda, venind să-l "răzbune pe profetul" Mahomed care fusese caricaturizat. Au fost ucişi după două zile de fugă.
În data de 8 ianuarie 2015, un alt jihadist, Amédy Coulibaly, a ucis o poliţistă la Montrouge, la sud de Paris. A doua zi, acest delincvent radicalizat, revendicându-se de la gruparea jihadistă Stat Islamic, a ucis patru ostatici, toţi evrei, într-un supermarket din estul Parisului. A fost omorât în atac.
Cabu
— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) January 7, 2023
Wolinski
Charb
Tignous
Honoré
Bernard Maris
Elsa Cayat
Frédéric Boisseau
Franck Brinsolaro
Ahmed Merabet
Mustapha Ourrad
Michel Renaud
Clarissa Jean-Philippe
Philippe Braham
Yohan Cohen
Yoav Hattab
François-Michel Saada
Nous ne vous oublierons jamais. pic.twitter.com/l2CnUgFnVf
REACȚIILE STATELOR
Atentatul comis la data de 7 ianuarie 2015 la sediul săptămânalului Charlie Hebdo din Paris a fost urmat de reacţii ferme de condamnare în Europa şi în afara acesteia.
"Întreaga Casă Albă este solidară cu familiile celor care au fost ucişi şi răniţi în acest atac", a declarat Josh Earnest, purtător de cuvânt al preşedintelui american Barack Obama, citat de postul MSNBC. "Înalţi responsabili de la Casa Albă sunt în contact strâns cu omologii lor francezi (...). SUA sunt pregătite să colaboreze cu autorităţile franceze pentru a le ajuta să desfăşoare ancheta", a adăugat el.
Preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a condamnat la rândul său atacul, 'considerându-l un act intolerabil, o barbarie'.
"Sunt profund şocat de atacul brutal şi inuman care a lovit sediul Charlie Hebdo. Este un act intolerabil, o barbarie care ne priveşte pe toţi, atât ca fiinţe umane, cât şi ca europeni", a reacţionat Juncker, citat într-un comunicat.
Şi Spania a condamnat atacul, considerându-l un act terorist infam şi laş. "Am primit cu oroare vestea privind actul terorist infam şi laş comis astăzi asupra sediului săptămânalului francez Charlie Hebdo la Paris", a precizat guvernul spaniol într-un comunicat.
Cancelarul german Angela Merkel a condamnat atacul de la Paris, considerându-l un 'atentat abominabil'.
Premierul britanic David Cameron a declarat că atacul este unul 'revoltător' şi şi-a exprimat solidaritatea cu Franţa în lupta împotriva terorismului.
"Crimele comise la Paris sunt revoltătoare. Suntem alături de poporul francez în lupta împotriva terorismului şi pentru apărarea libertăţii presei", a declarat premierul britanic, într-un mesaj difuzat pe Twitter, relatează Agerpres.
Sursa: Freepik
LIBERTATEA DE EXPRIMARE, SUB LUPĂ. EXEMPLUL CHARLIE HEBDO
Vom da doar câteva exemple recente de controverse iscate în jurul publicației Charlie Hebdo și a altor publicații din Franța.
1. Fostul șef al Charlie Hebdo: „Să spunem că sunt islamofob”
În cadrul emisiunii „Le Figaro La Nuit” din data de 15 mai 2024, Philippe Val, fostul șef al Charlie Hebdo a făcut declarații referitoare la islamul fundamentalist și la impactul acestuia asupra societății. Val a subliniat că teama față de o religie este justificată atunci când aceasta începe să se manifeste prin teroare și constrângere asupra celor care nu doresc să facă parte din ea sau care nu sunt radicali.
„Există profesori cărora li s-a tăiat gâtul. Oamenii au fost înjunghiați până la moarte. Prietenii mei au fost asasinați”, a spus Val, rememorând evenimentele tragice care au marcat istoria recentă a Franței și în mod special atacul terorist asupra redacției Charlie Hebdo.
În 2023, Quentin Muller, redactor-şef adjunct al serviciului internaţional al revistei franceze Marianne, şi Therese Di Campo, fotograf independent, au fost reţinuţi fără nicio explicaţie într-o noapte la hotelul din Casablanca unde erau cazaţi.
Zece bărbaţi în civil i-au condus la aeroport, unde au rămas mai multe ore în biroul poliţiei judiciare, înainte de a fi expulzaţi.
Contactate de AFP, autorităţile marocane nu au făcut niciun comentariu.
Timp de cinci zile, cei doi reporteri au făcut investigaţii legate de regele Mohamed al VI-lea şi s-au întâlnit cu personalităţi marocane supravegheate, a explicat Quantin Muller. "Pentru asta am fost arestaţi, nu există nicio altă explicaţie", a adăugat el, calificând arestarea sa drept un gest pur politic.
Aceste expulzări survin pe fondul tensiunilor apărute în relaţiile dintre Maroc şi Franţa, manifestate din nou după seismul ce a lovit regiunea oraşului marocan Marrakech pe 8 septembrie.
De atunci, comentatorii marocani au criticat ferm acoperirea mediatică a acestei tragedii de către presa franceză, considerată orientată împotriva regelui Mohamed al VI-lea.
În 2021, jurnalistul Dragoș Pătraru a scris pe Facebook despre amenințarea pe care a primit-o de la un fan al emisiunii sale, care s-a aflat la un moment dat în platou și a făcut o poză cu el.
După ce a scris cum a fost amenințat în diferite feluri în trecut de oameni influenți, inclusiv cu moartea, Dragoș Pătraru a scris despre cazul pentru care a decis și să depună o plângere. Un fan al emisiunii l-a amenințat cu moartea, în mai multe mesaje atât pe el, cât și redacția: ”Vreți să muriți așa precum Charlie Hebdo?”.
”Astăzi, am primit, pe telefonul de serviciu, o amenințare diferită față de toate celelalte, pentru că vine de la o persoană care nu-și ascunde identitatea și pare a avea nu doar motivația necesară, ci și mijloacele prin care să pună amenințarea în practică. După cum am constatat din istoricul mesajelor, omul e fan al emisiunii, a venit la redacție să facă poză cu mine, chiar a donat ceva produse pentru un caz de la Ceasul bun.
Apoi, când am avut la emisiune un subiect despre arme, ne-a povestit despre ale lui și despre câte arme ilegale sunt în Maramureș. Și cum dacă trimitem mascații după el îi așteaptă fără frică, pentru că moartea este ceva natural. Ba, ne zicea să le transmitem mascaților să fie pregătiți să moară, pentru că acolo unde este el nici Dumnezeu nu poate face legea. Am ignorat mesajele, cum facem cu alte zeci de felul ăsta zilnic", scria Dragoș Pătraru pe Facebook.
În 2021, revista franceză de satiră Charlie Hebdo a publicat o primă pagină care ia în derâdere scandalul dintre Meghan Markle și casa regală britanică, dar și cazul lui George Floyd, informează RT. Caricatura o înfățișează pe Meghan Markle țintuită sub genunchiul Reginei Elisabeta, având o figură zâmbitoare. Ipostaza face trimitere la decesul lui George Floyd, care a murit în timp ce un polițist, Derek Chauvin, i-a ținut genunchiul pe gât, sufocându-l. Ultimele cuvinte ale lui Floyd au fost „nu pot să respir”.
„De ce a părăsit Meghan Markle palatul regal?” este titlul primei pagini, urmat de răspunsul ducesei, care s-a vrut a fi o poantă cu trimitere la „pentru că nu pot să respir!”
Ideea francezilor a stârnit furie, Halima Begum, directoarea unei asociații anti-rasism din Marea Britanie comentând pe Twitter: „Este greșit din orice punct de vedere!”
În 2020, preşedintele francez, Emmanuel Macron, declara că regretă sprijinul internaţional "timid" după ultimele atentate din ţara sa.
Macron a reafirmat că Franţa nu-şi va schimba legea privind libertatea de exprimare "din cauză că (aceasta) şochează în altă parte", relatează AFP.
Într-un interviu publicat de revista online Le Grand Continent, preşedintele francez observă că, "acum cinci ani, când au fost ucişi cei care făceau caricaturi (în săptămânalul Charlie Hebdo), lumea întreagă defila la Paris şi apăra aceste drepturi. După decapitarea unui profesor la Paris şi uciderea altor persoane la Nisa, multe condoleanţe au fost mai mult de formă, Macron declara că: "Sunt pentru respectarea culturilor, civilizaţiilor și am avut, într-un mod structurat, lideri politici şi religioşi dintr-o parte a lumii musulmane (...) care au spus: nu au decât să-şi schimbe legea. Acest lucru mă şochează (...). Sunt pentru respectarea culturilor, civilizaţiilor, dar nu am de gând să-mi schimb legea pentru că şochează în altă parte".
Tot în 2020, Turcia anunța că va lua toate măsurile juridice şi diplomatice după ce revista franceză Charlie Hebdo a publicat o caricatură cu Recep Tayyip Erdogan.
"Poporul nostru nu trebuie să se îndoiască de faptul că vor fi făcuţi toţi paşii juridici şi diplomatici necesari privind caricatura în cauză. Bătălia noastră împotriva acestor măsuri nepoliticoase, rău-intenţionate şi jignitoare va continua până la final cu raţiune, dar şi cu hotărâre", declara Directoratul pentru comunicaţii al preşedinţiei turce.
7. Un ziar din Franţa, ameninţări după ce a publicat o caricatură cu profetul Mahommed
În același an, 2020, cotidianul La Nouvelle Republique primea nenumărate ameninţări pe social media, după ce jurnaliștii au publicat pe prima pagină o caricatură cu profetul Mahommed.
Ziariștii de la cotidianul francez La Nouvelle Republique au preluat o caricatură cu profetul Mahommed, din seria lansată de cei de la Charlie Hebdo.
Gestul era menit să ridice din nou un semnal de alarmă cu privire la ameninţările islamiste, după ce un profesor din Franţa a fost asasinat.
Jurnalistul Christophe Herigault a declarat presei că majoritatea reacţiilor au fost pozitive, însă multe mesaje, mai ales de pe Facebook, erau ameninţări, „ceea ce ne-a convins că e cazul să depunem o plângere penală”.
Sursa: Pexels
AMENINȚĂRI PE FACEBOOK
Se pare că, pe Facebook, lumea s-a "activat" și amenință cu un nou scenariu de tip Charlie Hebdo: "Explodau împreună cu artificiile".
"Franța, trebuie să-ți ceri scuze față de cele 2,5 miliarde de creştini de pe planetă pentru că ai batjocorit credința creştină la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice. Drept creştin în primul rând și catolic în al doilea rând, sunt absolut îngrozit de reprezentarea Cinei celei de Taină a lui lisus folosind drag queens pe post de Discipoli, în timp ce o femeie apare în mijloc, simbolizându-l pe lisus, purtând o coroană uriaşă. Credința creştină promovează Sacrificiul, iubirea, iertarea. Cuvintele lui lisus la Cina cea de Taină se referă la Crucificarea pe care urma să o îndure pentru a ispăşi păcatele omenirii. Nu este vorba de o parodie a muralului lui Leonardo da Vinci cu lisus, alături de cei Doisprezece Apostoli.
Ar fi îndrăznit vreodată să batjocorească Islamul într-un mod similar? Ar visa vreodată să parodieze o scenă din Coran într-un mod atât de public? Ştim ce s-ar întâmpla dacă acelaşi nivel de insinuări ar fi direcționat către credința musulmană, deoarece masacrul de la Charlie Hebdo a avut loc după o reprezentare a lui Mahomed. Musulmanii au incendiat şi au împuşcat oamenii, 12 oameni au fost ucişi și 11 au fost răniți. Poate că, Franța, acesta ar fi trebuit să fie tabloul tău pentru Jocurile Olimpice, mânia şi distrugerea comise de extremism în societățile noastre", scrie cineva pe Facebook.
Altă persoană vorbește într-un registru similar într-o postare.
REACȚIA SOCIOLOGILOR
Sociologul Gelu Duminică afirmă că interpretarea artistică a „Cinei celei de Taină” la Jocurile Olimpice de la Paris este doar una dintre multe astfel de interpretări: "Pentru corectitudine: aseară, la Olimpiadă a fost reinterpretată reprezentarea lui Leonardo da Vinci a momentului biblic "Cina cea de taina", nicidecum ultima cină a lui Fiului cu apostolii. Ultima cină a avut zeci de interpretări făcute de zeci de artiști însă toate nu sunt decât niște interpretări.
Pot înțelege pe cei ce s-au simțit lezați. Îi înțeleg și accept că unele simboluri de-ale lor au fost chestionate. Însă, libertatea de exprimare artistică e suverană.
Dacă am fost Charlie trebuie să fim de acord și când principiul libertății de exprimare artistică chestionează simbolurile noastre. Nu de alta, însă altfel pervertim principiul".
REACȚIA PREOȚILOR
Adrian Agachi, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, a reacționat după reinterpretarea Cinei cea de Taină: „Aceste manifestări care iau în derâdere momente importante din viața Mântuitorului Iisus Hristos și din cea a Bisericii în general pentru că, de fapt, Cina cea de Taină este și prima celebrare a împărtășirii cu Sfintele Taine, a Sfintei Euharistii, sunt, în realitate, consecința directă a unor influențe de natură demonică.
Nu putem privi acest spectacol grotesc fără să ne gândim la aspectul pătimaș, necurat și profund păcătos al unei gândiri omenești decăzute, care dorește răsturnarea legilor dumnezeiești oferind o interpretare blasfematoare unor acte sfinte ale creștinismului.
Deja se observă o certă dorință de a impune astfel de manifestări la nivel global, chiar și în cadrul unor evenimente care nu au legătură nici cu religia, nici cu viața personală, dar care, prin amploarea lor, pot servi publicitar ideologia woke“, se arată în mesajul postat de Adrian Agachi pe Facebook.
FOTO: Kyodo via Reuters Connect
CE VA URMA?
Toleranța rămâne un pilon esențial al unei societăți sănătoase și diverse, unde opiniile și exprimările libere ar trebui să fie protejate și respectate. Tragedia de la Charlie Hebdo a demonstrat în mod dureros cât de departe pot ajunge lucrurile atunci când oamenii reacționează violent la ceea ce nu înțeleg sau nu acceptă.
În aceeași notă, controversele iscate la Jocurile Olimpice subliniază importanța respectului reciproc și a deschiderii către interpretări artistice diverse.
Este imperativ ca, în fața provocărilor și diferențelor culturale, să răspundem cu dialog și înțelegere, nu cu ură și violență. Doar astfel putem construi o lume în care diversitatea de opinii și expresii este celebrată, nu reprimată.
În acest sens, educația joacă un rol crucial. Sistemele de învățământ ar trebui să promoveze valorile toleranței, empatiei și respectului pentru diferențe, pregătindu-i pe tineri să devină cetățeni conștienți și responsabili. Prin expunerea la perspective multiple și prin încurajarea gândirii critice, putem forma generații care nu doar tolerează diversitatea, ci o apreciază și o integrează în mod activ în viața de zi cu zi.
În plus, mediul online, cu toate avantajele sale, reprezintă și o platformă unde intoleranța și discursul extremist pot prolifera rapid. Este necesară o reglementare responsabilă și o educație digitală adecvată pentru a combate dezinformarea și extremismul, promovând în același timp libertatea de expresie și responsabilitatea individuală.
Construirea unei societăți bazate pe toleranță și respect reciproc necesită eforturi concertate din partea tuturor actorilor sociali: guverne, instituții educaționale, platforme media și cetățeni. Numai prin colaborare și angajament comun putem spera la un viitor în care fiecare individ să se simtă valorificat și respectat, indiferent de diferențele care ne caracterizează.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
• acest articol reprezintă o opinie
