Institutul Cultural Român din Budapesta, în colaborare cu Muzeul Terorii, a organizat marţi, 20 martie 2012, la sediul Muzeului, un simpozion despre violențele din martie 1990, de la Târgu Mureș. Manifestarea organizată de ICR s-a numit „Sortiţi unii altora. Martie cernit la Târgu Mureş”. La eveniment au fost invitaţi politologi, istorici şi activişti români pentru drepturile omului, recunoscuţi şi în Ungaria.

Tőkés László n-a putut ajunge la această manifestare dar a trimis o scrisoare de la Bruxelles. Europarlamentarul susține că prima sărbătorire a zilei de 15 Martie a fost perturbată în baza unor scenarii alcătuite în mod profesionist, atât la Cluj, cât şi la Satu Mare şi Târgu Mureş.

”Fosta Securitate, pregătită pentru reactivare, şi-a dat seama, cu siguranţă, că Târgu Mureşul poate fi oraşul simbol pentru demoralizarea comunităţii maghiare, iar dacă au sorţi de izbândă, vor avea câştig de cauză în tot Ardealul. A fost un plan diavolicesc. Realizarea sa brutală nu a lăsat nicio urmă de dubiu că autorii săi au gândit şi vor pune în practică până în cel mai mic detaliu viziunile lor antidemocratice şi antimaghiare”, consideră Tőkés.

Eurodeputatul susține că ,de atunci, la Târgu Mureş s-a răsturnat irevocabil raportul etnic.” În conformitate cu planul iniţial al Partidului Naţional-Comunist Român, în fosta capitală a Ţinutului Secuiesc, maghiarii au devenit minoritari” .

”Studenții români preiau lozincile generațiilor mai bătrâne”

Tőkés face o paralelă cu situația de azi, de la UMF Tg. Mureș. ”Ca un memento dureros al evenimentelor tragice de atunci, în zilele noastre studenţii români dezinformaţi ai Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş protestează împotriva obţinerii de drepturi egale pentru învăţământul în limba maghiară, a înfiinţării facultăţii maghiare. După două decenii tinerii noştri preiau, fără critică, lozinca generaţiilor mai bătrâne, orbite, socializate în vremurile naţional-comunismului şi, sub pretextul principiului ceţos al „multiculturalismului”, i-ar văduvi pe colegii lor studenţi şi, în viitorul apropiat, în mod indirect pe pacienţi, de drepturi – lingvistico-minoritare – care sunt fundamentul sistemului de valori a Europei care se uneşte”, scrie Tőkés .

”Judecarea țiganilor maghiari, suspectă”

El mai susține că moartea a patru persoane şi rănirea a altor câteva sute, în cadrul confruntărilor, a fost pusă, în mod interesant, în cârca lui Cseresznyés Pál, care provine din rândurile maghiarilor atacaţi. Tőkés consideră suspectă judecarea a 7 ţigani maghiari care au sărit să apere comunitatea maghiară atacată, în timp ce adevăraţii făptaşi au fost lăsaţi să scape.

Manifestațiile maghiarilor, din 15 martie 1990, au fost urmate de contra-manifestații ale românilor. În 20 martie, au izbucnit confruntări de stradă, mai multe persoane fiind rănite. Mihăilă Cofariu, un țăran român, a fost bătut cu bestialitate de câțiva maghiari, în vreme ce scena era filmată de un post de televiziune britanic. Presa internațională a spus despre Mihăilă Cofariu că este ungur, iar imaginile arată prigoana la care e supusă minoritatea maghiară. Ulterior s-a aflat că filmul era finanţat de un producător originar din Ungaria, Paul Neuberg.

CITEȘTE SCRISOAREA

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News