Italiei îi este greu să asigure alocarea a cel puţin 2% din PIB pentru sectorul Apărării, așa cum li se cere aliaților NATO.    

Italia va avea o sarcină dificilă în atingerea ţintei NATO de alocare a cel puţin 2% din PIB pentru sectorul Apărării dacă Uniunea Europeană refuză să-i ofere o anumită flexibilitate bugetară, a declarat miercuri ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, potrivit Reuters.

La summitul NATO din 2014, statele membre au stabilit ca, în cel mult zece ani de atunci, fiecare să aloce Apărării un buget echivalent cu 2% din PIB.

În prezent doar şapte din cele 31 de ţări membre ale NATO respectă această ţintă. În ce priveşte Italia, bugetul său al Apărării a fost anul trecut de circa 1,5% din PIB, iar precedentul guvern italian condus de Mario Draghi a amânat până în 2028 atingerea ţintei de 2% din PIB pentru Apărare.

'Dacă nu vom soluţiona actualele inconsistenţe dintre responsabilitatea de consolidare a securităţii colective şi constrângerile asupra finanţelor publice impuse de UE, atunci va fi foarte dificil să atingem pragul minim al NATO de 2% (din PIB pentru Apărare) într-un orizont de timp rezonabil', a susţinut într-o intervenţie în faţa parlamentului de la Roma ministrul italian al apărării.

Declaraţia sa survine în timp ce Comisia Europeană pregăteşte noi reguli bugetare pentru statele UE, după ce le-a relaxat odată cu pandemia. Italia, a cărei datorie publică va ajunge anul acesta la circa 142% din PIB, cere cu această ocazie Bruxellesului mai multă flexibilitate asupra modului în care cheltuielile pentru investiţii sunt luate în considerare în Pactul de Stabilitate şi Creştere.

'Am fost nevoit să aduc în discuţie constrângerile Pactului de Stabilitate, care, dată fiind datoria noastră publică, ne aduc într-o poziţie cu marje de acţiune limitate', a mai justificat ministrul italian nerespectarea de către ţara sa a ţintei bugetului apărării convenite în cadrul NATO.

Secretarul general al acestei alianţe, Jens Stoltenberg, a insistat anterior ca la summitul din iulie statele membre să-şi asume angajamente mai ambiţioase în materie de cheltuieli militare, având în vedere războiul din Ucraina, iar alocarea a 2% din PIB pentru Apărare să fie un minim, nu un plafon, scrie Agerpres.

 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News