A studiat, ca mulți alții, medicina în România, dar a fost recrutat de Universitatea Stanford, care, pentru a stimula cercetarea, are un principiu economic simplu: produci, mănânci. 

Cercetarea ”ar trebui să fie vârful de lance al economiei românești” spune ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja. Liberalul adaugă: ”Nu reprezintă o cheltuială, ci o investiție. Orice economist poate spune că un ban investit în cercetare îți produce 10 - 12 bani, deci are un factor de multiplicare foarte mare”.

”Produci, mănânci. Nu produci, nu mănânci”

”La începutul mandatului meu, i-am dat telefon unui bun prieten. Se numește Sergiu Pașca. E de ținut minte acest nume pentru că cred că are mari șanse să câștige Premiul Nobel într-o bună zi. E cel mai bun specialist al lumii în autism și-n multe alte lucruri - creier artificial și alte lucruri interesante. Dl. Sergiu Pașca, absolvent de medicină în România, a fost recrutat de Universitatea Stanford, a făcut acolo specializare, post-doctorat, a lansat un laborator: Pașca Lab se numește. Dar, în același timp, i s-a spus un lucru: Produci, mănânci. Nu produci, nu mănânci. Deci, la ei, cercetarea e o chestiune de competitivitate, de concurență. Dacă ei nu sunt în stare, în cadrul laboratorului de cercetare, să-și genereze contracte cu mediul privat, să-și genereze inovare, de fapt valoare adăugată în economie, nu vine nimeni să le spună poftiți salariul la final de lună. Asta este abordarea în Statele Unite. Poate este extremă” a afirmat Sebastian Burduja, în cadrul interviului acordat DCNews.

Mari institute ale României trăiesc din chirii

Ministrul a remarcat că ”noi, în România, am moștenit un sistem de cercetare care avea sens acum 32 de ani, cu mari institute de sute sau poate mii de oameni, afiliate unor producători industriali. O parte dintre aceste institute și-au pierdut menirea, aceasta este realitatea, a dispărut acea zonă a economiei, trebuie evaluat. Cred că nu este normal, sunt institute de cercetare care trăiesc, în bună măsură, din chirii - își închiriază activele moștenite de pe vremuri diverselor firme private. La minister, desfășurăm o amplă analiză să vedem care sunt prețurile încasate pe aceste chirii și unde sunt diferențele. E important să știe tot românul, că sunt ale statului, sunt proprietate publică sau privată a statului român și nu prea mai fac muncă de cercetare. Mai publică un articol, mai obțin un brevet, dar transferul tehnologic în economie nu există. Sunt și institute de cercetare excepționale, avem cu ce ne mândri”. 

Bani europeni sunt, miliarde, dar mai puțini pentru Est

Despre banii europeni pentru cercetare, Sebastian Burduja spune că sunt ”oarecum”. ”Comisia Europeană și-a dat seama că cercetarea e viitorul și că orice euro investit în cercetare îți produce mult mai mulți euro în schimb și a creat programele ”Orizont Europa 2020”. Sunt multe miliarde. Din păcate, statistic vorbind, Europa de Est, deci nu România, are acces cam la 20% din toate aceste fonduri. De ce? Foarte important! Ele se bazează pe aplicații în formula de consorții în care parteneri din mai multe state merg în fața Comisiei și obțin aceste finanțări. În Europa de Vest sunt consorții cimentate, consolidate timp de foarte mulți ani, Europa de Est, venind mai curând la masă, are probleme în a forma aceste relații. La fiecare reuniune a miniștrilor cercetării, europenii din zona noastră au aceeași solicitare, mai multe fonduri” spune ministrul Digitalizării.

Vezi mai mult în video de la minutul 35:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News