Muzeul Naţional al Banatului (MNB) a vernisat, vineri seara, o expoziţie inedită despre istoria Timişoarei relatată prin tehnologii de ultimă generaţie, dedicată Cartierului Iosefin, pornind de la romanul "Poveştile Valeriei dr. Pintea", în care sunt descrise poveştile unei lumi deja apuse.

Muzeograful Marius Cornea a explicat, pentru AGERPRES, că expoziţia "Patrimoniul sub reflectoare Timişoara"/"Spotlight Heritage Timişoara", reprezintă o incursiune în lumea privată a unui personaj anonim care a trăit peste 70 de ani în Cartierul Iosefin, având privilegiul de a merge pe urma Valeriei Pintea, medic de circumscripţie al Timişoarei de altădată, alături de amintirile acesteia, fixate în scris de nepoata ei.

"Am avut o ocazie unică de a decupa fragmentele de roman dedicat Valeriei şi de a-l transforma într-o expoziţie. Multe obiecte amintite în acest roman sunt acum piese expuse în MNB, încercând să ilustreze viaţa cotidiană a unui personaj, unul dintre cei mulţi din Iosefinul de altădată, oferind publicului crâmpeie din viaţa de mult apusă, din istoria cafenelelor, a cofetăriilor, a bisericilor şi a sinagogii din Iosefin, a străzilor, podurilor şi a Canalului Bega. Este o amintire despre o lume de mult apusă, prin intermediul poveştilor digitale, a unei vaste selecţii de cărţi poştale, fotografii de epocă alăturate fotografiilor contemporane. Este o incursiune prin media şi instrumentele digitale a proiectului nostru despre o lume care astăzi nu mai există", a detaliat Cornea.

Muzeograful a precizat că în următorii ani vor fi montate proiecte asemănătoare dedicate cartierelor Elisabetin şi Fabric, iar după 2021 se doreşte continuarea cu expoziţii dedicate şi celorlalte cartiere timişorene.

"Anul acesta, sunt poveştile Valeriei, pentru că Iosefinul este ilustrat prin alegoria simţului auditiv, sunt multe poveşti şi multe urechi pregătite să asculte poveştile Valeriei. Anul viitor, este alegoria simţului tactil şi povestea Elisabetinului, iar în 2021, când va fi marea sărbătoare pentru Timişoara Capitală Culturală Europeană, Cartierul Fabric va fi ilustrat prin alegoria simţului vizual", a informat Cornea.

"Patrimoniul sub reflectoare Timişoara" este un proiect cultural conceput şi implementat de Universitatea Politehnica Timişoara, în parteneriat cu MNB şi Asociaţia Timişoara 2021 - Capitală Europeană a Culturii.

Iniţiatoarea proiectului, Diana Andone, a subliniat că a dorit foarte mult să poată adăuga peste oraş, în straturi suprapuse, poveşti care să îmbine patrimoniul, poveştile comunităţilor, iar acum poveştile locuitorilor, lansând invitaţia către toţi cei care ştiu poveşti ale cartierului să le facă cunoscute, transformând locuitorii Timişoarei în povestitori. De această dată, punctul de plecare a fost romanul despre poveştile Valeriei Pintea.

"În urmă cu şase ani, ne imaginam o asemenea aplicaţie care îmbină viaţa reală cu cea digitală, poveştile vechi ale Timişoarei, patrimoniul, ceea ce există practic cu povestea locuitorilor. Sunt foarte multe aplicaţii digitale, una mobilă, care are absolut toate componentele digitale de multimedia, poze, filme despre acele locaţii, imagini 360, dar şi o aplicaţie de realitate augmentată care le va permite vizitatorilor să deschidă aplicaţia de pe telefonul mobil, să se uite spre o anumită clădire şi automat clădirea să fie recunoscută şi automat să obţină informaţii despre acea clădire şi despre poveştile legate de ea", a detaliat Diana Andone.

Sunt prezentate, între altele, clădiri emblematice pentru Timişoara, amintite în roman, Palatul Lloyd, Muzeul Naţional al Banatului şi 16 locuri de referinţă ale Cartierului Iosefin: Palatul Apelor, Palatul Cazinoului de Sud, Biserica Ortodoxă în Piaţa Mocioni, Iosefin Residence, Palatul Hochstrasser, Biserica Romano-Catolică şi Complexul Notre Dame, Piaţa agroalimentară Iosefin, Fabrica de ciocolată Kandia (demolată după 1990 - n.r.), cazarma de pompieri Iosefin, Sinagoga din Iosefin, Gara de Nord, Podul de Fier, moara Elisabeta, Cofetăria Julius Arendt, turnul de apă.

Managerul de programe al Asociaţiei Timişoara 2021, Ovidiu Miron, a explicat la vernisaj că proiectul face parte din dosarul de candidatură cu care Timişoara a câştigat titlul de Capitală Culturală Europeană şi se va derula trei ani.

"Pe lângă expoziţia pavilionară şi stradală mai este şi componentă digitală care cuprinde poveştile oraşului. Ne interesează ca locuitorii să devină curatori ai acestei expoziţii şi prin natura participativă a proiectului se sincronizează cu dosarul de candidatură care îşi doreşte să reactiveze spiritul civic şi de implicare al cetăţenilor. Fără partea digitală, nu exişti în actualul context. (...) Avem 40.000 de vizitatori pe pagina noastră de Facebook. Se multiplică informaţia pe care o dăm noi şi face parte şi din proiecţia pe care Timişoara trebuie să o aibă în România şi în exterior, prin această componentă digitală, devin proiecte cu vizibilitate internaţională", a menţionat Ovidiu Miron.

Expoziţia rămâne deschisă până la 31 ianuarie 2020. AGERPRES

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News