Președintele francez Emmanuel Macron a sperat că realegerea sa din aprilie îi va consolida poziția la putere și îi va consolida agenda. Cu toate acestea, Macron a primit o lovitură majoră în timpul alegerilor legislative de duminică din Franța, scrie TIME.

Alianța centristă a lui Macron a câștigat 245 de locuri – cu peste 40 de locuri mai puțin de pragul de 289 de locuri necesar pentru o majoritate în parlament, subminându-i în mod critic capacitatea de a adopta reforme cheie. Alianța de stânga a lui Jean-Luc Mélenchon, Nupes, a obținut 131 de locuri, în timp ce partidul de extremă dreaptă a lui Marine Le Pen, Raliul Național, a ocupat locul trei cu 89 de locuri, o creștere de zece ori. Compoziția parlamentară este în contrast puternic cu votul legislativ anterior din 2017, unde alianța lui Macron a câștigat o majoritate de 350 de locuri. Rezultatul reprezintă prima dată după anii 1980 când un președinte va guverna fără majoritate parlamentară.

Iată ce înseamnă votul pentru agenda lui Macron:

Reforme interne pentru a face față blocajelor

Deși alianța lui Macron este cel mai mare grup din parlament, el se va lupta să treacă cele mai controversate reforme ale sale — inclusiv o revizuire a sistemului de pensii și creșterea vârstei de pensionare de la 62 la 65 de ani — fără negocieri și compromisuri. Mélenchon s-a angajat să scadă vârsta de pensionare la 60 de ani, în timp ce Le Pen a promis că va menține pragul actual și îl va reduce la 60 de ani pentru cei care au început să lucreze înainte de 20 de ani.

„Macron nu este obișnuit, așa cum spunem noi în franceză, „să pună apă în vinulsău” – să facă compromisuri”, spune Alice Billon-Galland, cercetător european de cercetare la Chatham House. „Va fi nevoie de mult timp și energie pentru a construi un consens proiect de lege cu proiect de lege, iar asta îi va lega mâinile în ceea ce privește ceea ce va putea realiza.”

Și cu grupuri de opoziție atât de mari de pe părți opuse ale spectrului politic, Macron se va afla „între ciocan și nicovală”, spune Philippe Marliere, profesor de politică franceză și europeană la University College London. Pe de o parte, stânga îl va împinge pe președinte asupra investițiilor în energie verde și a inegalității sociale, iar pe de altă parte, extrema dreapta va cere reforme conservatoare din punct de vedere social. „Va fi o mulțime foarte zgomotoasă în parlament, în special în stânga, cu o mulțime de nume cunoscute, oameni din showbiz, sindicaliști de artă, militanți anti-rasism, și așa mai departe”, spune Marliere, referindu-se la o mulțime nouă și diversă de parlamentari din cadrul alianței Nupes care intră în parlament.

Aliatul preferat al lui Macron va fi partidul tradițional de dreapta, republicanii, care a câștigat duminică 61 de locuri. Dar asigurarea sprijinului lor pentru reformele care sunt nepopulare alegătorilor ar putea fi dificilă, spun analiștii, deoarece partidul încearcă să evite alte eșecuri la urne. Inflația record și criza aferentă costului vieții i-au împins pe cetățenii francezi și mai mult către politici care îmbrățișează populismul economic, inclusiv pe cele ale lui Nupes și Mitingul Național.

Rezultatul alegerilor nu ar trebui să fie o surpriză, spune Billon-Gallard. „În ultimii cinci ani, oamenii au simțit că vocile lor nu sunt auzite în politică.” Această frustrare a culminat în 2018 cu mișcarea gilets jaunes (vestele galbene). Declanșate inițial de majorarea taxelor pe combustibili propuse, demonstrațiile s-au transformat într-un semn de frustrare mai mare față de politicile pro-business ale lui Macron și reputația de „președinte pentru cei bogați”.

Cu toate acestea, analiştii spun că rezultatul alegerilor ar putea revitaliza democraţia parlamentară şi ar putea da alegătorilor sentimentul că vocile lor sunt ascultate. „Poate că unele dintre aceste bătălii politice vor fi purtate nu numai în stradă cu demonstrații, ci chiar în cadrul Adunării Naționale”, spune Billon-Gallard.

Macron a început să se întâlnească marți cu liderii principalelor partide de opoziție la palatul prezidențial de la Elysée, inclusiv cu Christian Jacob al republicanilor, Olivier Faure al Partidului Socialist și Le Pen al Mitingului Național. Miercuri sunt așteptate alte întâlniri.

Marja de manevră a lui Macron în probleme internaționale

Un președinte francez blocat în politica internă ar putea provoca probleme pentru UE. într-un moment crucial pentru bloc, având în vedere războiul din Ucraina. Cu o lună înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, la 24 februarie, Franța a preluat președinția rotativă a UE, oferindu-i lui Macron ocazia de a juca rolul liderului neoficial al blocului, în special după ce cancelarul de multă vreme al Germaniei, Angela Merkel, a demisionat în decembrie, după ce 16 ani în funcție.

Macron este un eurofil înflăcărat și a menținut legături strânse cu liderii europeni din spectrul politic de la preluarea mandatului în 2017. Fără îndoială, el va căuta să-și cimenteze statutul în cadrul blocului. Dar atât Mélenchelon, cât și Le Pen și-au exprimat anterior opinii eurosceptice și există unele probleme internaționale care vor avea nevoie de sprijinul parlamentului, spune Marliere.

În același timp, președinții au o mai mare libertate în Franța în chestiunile de apărare și diplomație. Asta înseamnă că Macron nu va trebui să solicite aprobarea parlamentului pentru fiecare act legislativ, spune Billon-Gallard. „Dacă politica internă devine foarte dezordonată

și complicată, Macron și-ar putea muta atenția către politica externă, deoarece aici are o mână mai liberă.”

„În proiectul său el își dorește o Europă puternică și o Franță puternică, care joacă un rol important”, spune Billon-Gallard. „Nu cred că îl vom vedea renunțând la asta.”

Viitorul Macronismului

Ceea ce Macron ar putea fi forțat să admită legat de înfrângerea de duminică este viziunea sa pentru un centru politic revitalizat în Franța. Când a câștigat președinția în 2017, Macron a promis că va face redundante ambele capete ale scarii politice. Dar o pandemie de doi ani și o frustrare crescândă față de inegalitate i-au deraiat pe alegători de la viziunea centristă a lui Macron.

Viitorul Partidului Renascentismului lui Macron, cunoscut anterior ca En Marche!, este, de asemenea, incert într-o eră post-Macron.

Iar creșterea bruscă a sprijinului pentru partidul lui Le Pen îi va oferi acesteia puterea politică de a face lobby pentru măsuri dure, inclusiv interzicerea totală în cazul purtatului de burka, accesoriu vestimentar specific femeilor musulmane. Problema îi animă prea tare baza tradițională pentru a nu face această mișcare.

Marliere spune că, deși Macron a susținut centrismul, el ar trebui să fie considerat responsabil și pentru deplasarea la dreapta a alegătorilor. În timpul mandatului său de cinci ani, Macron a susținut măsuri dure de control ale imigrației și a urmat o legislație pe care grupurile de drepturi au criticat-o ca fiind discriminatorie. „Dacă înțelegi extrema-dreapta în problemele ei tradiționale – o legitimezi”, spune ea.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News