Pe 10 aprilie, alegătorii francezi au scos 12 candidați din cursa lor pentru președinție, pentru a-i lăsa în cursă pe liderul în exercițiu Emmanuel Macron și pe politicianul de extremă dreapta, Marine Le Pen. 

Alegătorii vor reveni la urne pe 24 aprilie pentru a decide cine va ocupa nu numai funcția de lider al Franței, ci și pe aceea de un agent de putere cheie în cadrul UE, chiar acum, când blocul comunitar se confruntă cu una dintre cele mai mari provocări din istoria recentă: invazia Ucrainei de către Rusia lui Putin.

Le Pe este văzută de mulți ca un aliat al președintelui rus Vladimir Putin, în timp ce Macron a încercat să detensioneze conflictul prin apeluri regulate cu liderul. Abordările lor diferite prevestesc că rezultatul alegerilor din Franța va avea implicații pentru securitatea Ucrainei și a UE în ansamblu.

Cine este Marine Le Pen și ce păreri are despre Rusia?

Le Pen este liderul partidului naționalist, de extremă dreapta din Franța, LR. De când a preluat controlul partidului de la tatăl ei, Jean-Marie Le Pen, în 2011, ea a încercat să-i atenueze imaginea xenofobă, iar în 2018 a schimbat numele partidului din Frontul Național, care a fost mult timp asociat cu rasismul și antisemitismul. 

În 2017, ea a rămas în turul II cu noul venit în politică, Macron. Deși Macron a câștigat detașat, Le Pen a reușit să-și aducă partidul și ideile politice radicale în conversația de maselor, cu o nouă ocazie.

Le Pen a indicat că dorește legături mai strânse cu Rusia. Înaintea alegerilor din Franța, din 2017, Le Pen a avut o audiență cu Putin la Kremlin. Agenția de presă rusă Tass a raportat că ea a criticat sancțiunile UE împotriva Rusiei, venite după anexarea Crimeei de către Rusia, ca fiind „nedrepte și stupide”. Ea încă are o fotografie a vizitei ei din 2017, la Kremlin, pe site-ul campaniei ei.

Într-un interviu acordat canalului francez BFM TV în 2017, ea și-a reiterat sprijinul pentru acțiunile Rusiei în Crimeea, spunând: „Nu sunt absolut deloc de acord că a fost o anexare ilegală. A fost organizat un referendum și locuitorii Crimeei au ales să se alăture Rusiei.”

Împrumutul de la o bancă rusească

De asemenea, a reieșit că partidul pe care îl conduce a acceptat împrumuturi rusești în valoare de 11 milioane de euro în 2014, dintre care 9 milioane de euro au venit de la First Czech Russian Bank, care are legături cu Kremlinul. 

Negocierile privind împrumutul au coincis cu anexarea Crimeei de către Rusia, a informat BBC. Jean-Luc Schaffhauser, un consultant energetic devenit membru al Parlamentului European, care a intermediat împrumutul, a declarat pentru BBC că cele două evenimente nu au nicio legătură. „Întotdeauna Marine Le Pen și Jean-Marie înainte au fost pentru cooperarea cu Rusia”, a spus el. „Nu a fost un împrumut politic. A fost un împrumut comercial.”

Schimbarea poziției ei față de Rusia i-a adus lui Le Pen un sprijin mai mare în rândul alegătorilor, spune Tara Varma, șefa Consiliului European pentru Relații Externe de la Paris, un think-tank european de securitate și politică externă. 

În comparație cu rivalul ei de extrema dreaptă, Eric Zemmour de la partidul Reconquête – care a cerut refugiaților ucraineni să rămână în Polonia, în loc să vină în Franța – răspunsul lui Le Pen părea măsurat.

„Ea a înțeles că este un subiect mai sensibil și a început să transmită că va accepta refugiați”, spune Varma. „Ea părea mult mai asemănătoare unei femei de stat și acesta este momentul în care sprijinul pentru ea a crescut practic în sondaje.”

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News