Data actualizării: 07.02.2018 16:01
Data publicării: 07.02.2018 11:59

Tichete de masă. Studiul Academiei Române. Impact MAJOR asupra economiei

Autor: Bogdan Bolojan | Categorie: Economie

tichet cultural

Un studiu recent al Academiei Române, Centrul de Cercetări Financiare și Monetare „Victor Slăvescu", relansează dezbaterea asupra tichetelor de masă, în contextul în care, conform Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea bugetarilor, acestea nu mai pot fi acordate personalului din sectorul public cu începere de la 1 ianuarie 2018. Ele ar urma să fie înlocuite de indemnizații de hrană acordate în bani, în valoare totală de două salarii minime brute pe țară, din 1 decembrie 2018.

Doar angajații din sistemul public de sănătate care au beneficiat până acum de tichete de masă conform Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă ar urma să primească aceste indemnizații mai devreme, chiar din ianuarie 2018, conform unei ordonanțe de urgență adoptată de Guvernul Tudose ca urmare a protestelor sindicaliștilor din sănătate și care este dezbătută acum de Parlament. Una dintre concluziile studiului este că Legea nr. 153/2017 ar trebui amendată în sensul oferirii posibilității pentru ordonatorii de credite de a acorda, în urma consultării cu sindicatele sau cu reprezentanții salariaților, fie tichete de masă conform legii 142/1998, fie indemnizații lunare de hrană reprezentând a 12-a parte din două salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată.

Îmbunătățirea alimentației și a calității vieții la locul de muncă au la rândul lor un impact pozitiv direct asupra productivității muncii, a motivației și a disciplinei în muncă, a gradului de loialitate a salariaților și deci de retenție a personalului. Însă dincolo de aceste aspecte care țin de însăși rațiunea de a fi a tichetelor de masă, studiul analizează impulsul de creștere economică pe care-l imprimă sistemul de tichete de masă prin stimularea consumului și a producției interne, care se traduce și printr-un impuls de creare de locuri de muncă, în principal în sectorul agro-alimentar, retail și horeca.

Impactul acordării bonurilor de masă, prima estimare în cifre

Aici, poate că avem pentru prima dată în România o estimare în cifre a impactului economic și social al sistemului de tichete de masă. Astfel, pentru anul 2016, acest sistem a injectat în economie 5,7 miliarde de lei (volum de emitere), susținând mai bine de 100 000 de locuri de muncă de tip salarial și non-salarial (convenții ad-hoc sau pe durată determinată sau pe activități pre-stabilite), care au generat un consum suplimentar de bunuri alimentare de 2,7 miliarde de lei, pentru un consum total al gospodăriilor de 8,4 miliarde de lei. Aceste cifre sunt pentru 2016, când valoarea nominală maximală a unui tichet de masă era în jur de 9,5 lei, aceasta crescând la valoarea de 15 lei abia din decembrie 2016. Realizat la sfârșitul anului 2017, studiul Academiei nu avea cum să „prindă" în radiografia impactului economic această creștere, pentru simplul motiv că datele pentru 2017 nu erau încă disponibile, însă e rezonabil de presupus că, pentru o valoare nominală maximală care aproape că s-a dublat, și efectele de multiplicare în economie s-au amplificat în 2017 față de 2016.

Bonurile de masă performează pe generarea de venituri bugetare

Un alt aspect evidențiat de studiul Academiei este performanța neașteptată a sistemului de tichete de masă de a genera venituri bugetare. După cum se știe, ca peste tot în lume, și în România tichetele de masă comportă exonerări fiscale – tocmai pentru a stimula angajatorii să le acorde. Ele au desigur un rol în creșterea bazei de impozitare, prin aceea că pentru a fi acordate este necesar un contract de muncă, însă nu plătesc decât impozit pe venit. Or, arată studiul Academiei, pentru același an 2016, sistemul de tichete de masă a generat încasări bugetare de 2,3 miliarde de lei (impozit pe profit la retaileri și producători, TVA aferentă consumului de bunuri alimentare, incluzând consumul locurilor de muncă generate de sistem, impozit pe venit la beneficiarii tichetelor și la titularii noilor locuri de muncă, contribuții sociale plătite de aceștia din urmă).

Comparând 2,3 miliarde de lei (venituri bugetare) cu 5,7 miliarde de lei (volum de emitere), obținem o rată de impozitare efectivă de 40%, adică o eficiență mai mare decât a tuturor impozitelor și contribuțiilor sociale actuale. Altfel spus, sistemul tichetelor de masă întoarce bugetului public mai mult decât, de exemplu, contribuțiile sociale scutite de la plată, lăsând, la nivelul anului 2016, un sold pozitiv de 133 milioane de lei. Statul rămâne pe plus de pe urma tichetelor de masă, fie și numai în această logică strict contabilă, iar explicația pentru această performanță „fiscal-bugetară" rezidă în efectele de multiplicare menționate mai sus (consum care generează venituri bugetare și noi locuri de muncă, deci noi consumuri și noi venituri bugetare, până la epuizarea „ecoului" acestor valuri de impuls) și în faptul că circuitul bonurilor de masă în economie este complet fiscalizat, asigurând colectarea fără rest a taxelor și impozitelor aferente. Ca mai sus, acestea sunt cifrele pe 2016, și este foarte probabil ca o analiză pe anul 2017 să dea cifre încă și mai mari în dreptul încasărilor bugetare în condițiile unui volum de emitere potențial mai mare.

Dezavantajul normelor de hrană

Revenind la indemnizațiile de hrană care ar urma să înlocuiască, în cazul bugetarilor, tichetele de masă – n-ar putea ele să genereze efecte de multiplicare în economie și deci încasări bugetare similare tichetelor de masă? Posibil, însă la o scară mai mică. Înlocuirea tichetelor cu indemnizațiile în cazul bugetarilor înseamnă pierderea garanției că sumele acordate vor rămâne într-un circuit 100% fiscalizat și nu se vor duce în economia subterană, ba chiar pierderea garanției că sumele acordate se vor duce integral în consumul intern, pentru alimente, și nu vor fi cheltuite în afara teritoriului național sau economisite.

Mai mult, pentru stat, ca angajator, indemnizațiile de hrană în bani, în valoare anuală de două salarii minime brute pe economie, costă mai mult decât tichetele de masă la valoarea nominală maximală de aproximativ 15 lei, iar dacă teoretic întorc statului mai mulți bani (taxare completă) decât tichetele (impozitul pe venit), indemnizațiile injectează în economie mai puțină valoare cu potențial de multiplicare și deci au de fapt un „ecou" mai redus decât tichetele din punctul de vedere al stimulării consumului, al creării de locuri de muncă și al încasărilor bugetare aferente.

Impactul pe viitor al acordării tichetelor de masă

Studiul face chiar o comparație a încasărilor bugetare pe care le-ar aduce tichetele de masă și indemnizațiile de hrană la nivelul 2019 în condițiile prevederilor noului Cod fiscal. Pentru anul 2019, bugetul public ar câștiga 1,4 miliarde lei dacă toți bugetarii ar primi tichete de masă (la valoarea actuală de 15 lei pe zi) în locul indemnizațiilor de hrană în bani (în valoare anuală de două salarii minime brute pe economie). Restrângând comparația doar la personalul din sistemul de sănătate, bugetul public ar câștiga 360 de milioane de lei dacă angajații din sănătate ar primi tichete de masă în locul indemnizațiilor de hrană.

Evident, argumentul încasărilor la bugetul de stat, unde tichetele de masă par să căștige detașat în fața indemnizațiilor de hrană, precum și celelalte beneficii economice aduse de tichetele de masă (creșterea gradului de ocupare, stimularea economiei etc), nu pot fi ignorate de decidenți, însă decizia de a acorda tichete de masă sau indemnizații de hrană în sectorul bugetar ar trebui să plece în primul rând de la răspunsul la următoarea întrebare : care din cele două tipuri de alocație individuală de hrană servește cel mai bine obiectivul de politică publică, scopul pentru care sunt acordate – servirea unei mese în timpul orelor de program ? Aici, tichetele de masă prezintă un avantaj indiscutabil – sunt dedicate exclusiv achiziționării de alimente –, în timp ce norma de hrană este doar o majorare salarială, și nu o alocație individuală „țintită" pe hrană.

Obiectiv atins prin creșterea valorii nominale

Desigur, s-ar putea spune că, atunci când au fost introduse în România (1998), așteptările erau ca tichetele de masă să asigure salariaților o masă de prânz în timpul programului, de preferință la restaurant sau cantină, și că, de-a lungul timpului, tichetele de masă au fost folosite în România mai degrabă la cumpărăturile gospodăriilor decât pentru achiziționarea unui prânz în timpul orelor de program. În condițiile în care valoarea nominală a tichetului este inferioară prețului unui prânz, cum a fost cazul în România până în decembrie 2016, când valoarea a crescut de la 9,5 lei la 15 lei, alegerea de a utiliza tichetele de masă la cumpărăturile familiei este absolut rațională, mai ales în contextul unor condiții economice dificile și al unei oferte precare în domeniul restaurației.

Chiar și așa, conform ultimelor date disponibile privind obiceiurile de prânz ale angajaților, la nivelul anului 2015, unul din doi beneficiari ai tichetelor de masă își achiziționa prânzul în timpul orelor de program (restaurant, cantină, catering/livrare, magazine de proximitate, fast-food), în timp ce unul din doi venea cu pachet de acasă. Inutil de adăugat că, atât timp cât tichetele de masă sunt folosite pentru achiziționarea de alimente care intră în pachetul de acasă, tichetul încă își atinge obiectivul inițial de asigura o masă în timpul orelor de program, mai ales în condițiile în care multe companii din România continuă să nu aibă o pauză de masă inclusă în programul de lucru.

Decizia de eliminare a tichetelor, moment total nepotrivit

În ultimii ani, îmbunătățirea condițiilor economice, dezvoltarea unei vaste rețele de restaurante, cantine, magazine de proximitate, unități de restaurație rapidă și, mai ales, creșterea valorii nominale maximale la 15 lei au dus cel mai probabil la creșterea numărului de angajați care iau masa de prânz în timpul programului de lucru, inclusiv în restaurante. Un studiu ca cel al Academiei, cu datele pe 2017, ar putea furniza o radiografie exactă a fenomenului. În tot cazul, se pare că guvernul a decis să scoată tichetele de masă din meniul bugetarilor exact în momentul în care acestea aveau în sfârșit toate premisele să atingă pe deplin scopul pentru care pentru care sunt acordate, pentru le înlocui cu o indemnizație de hrană în bani care nu dedicată achiziționării de alimente și care riscă să aibă o performanță economică, socială și bugetară mult inferioară.

[citeste si]

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News