Potrivit indexului anual al democrațiilor realizat de The Economist, România are o democrație deficitară și se află pe ultimul loc în UE la acest capitol. Astfel, România este pe ultimul loc în rândul ţărilor Uniunii Europene la capitolul democraţie şi pe locul 62 în lume, cu un scor de 6,45, potrivit indexului. Țara noastră se încadrează la "democraţii deficitare", la fel ca majoritatea statelor din Europa Centrală şi de Est (cu excepţia Austriei, considerată democraţie deplină), la care se adaugă Portugalia, Italia, Belgia, Grecia şi Cipru.

Bulgaria este pe locul 57 (scor 6,53), Ungaria pe locul 56 (scor 6,64), iar Polonia pe locul 47 (scor 7,04). Republica Moldova,  care în anul 2021 a fost aleasă drept "ţara anului" de "The Economist", pentru că îşi îmbunătăţise cel mai mult imaginea, ocupă acum locul 69, cu scorul de 6,23.

Declinul îndelungat al democrației globale a stagnat în 2022, potrivit sursei citate. Sondajul anual evaluează starea democrației în 167 de țări pe baza a cinci măsuri cu un punctaj maxim de zece: procesul electoral și pluralismul, funcționarea guvernului, participarea politică, cultura politică democratică și libertățile civile.

Mai mult de o treime din populația lumii trăiește într-un regim autoritar

Cea mai recentă ediție a indexului constată că aproape jumătate (45,3%) din populația lumii trăiește într-o anumită democrație, în timp ce mai mult de o treime (36,9%) trăiește sub un regim autoritar. Scorul global de 5,29 din zece, o creștere de doar 0,01 față de anul precedent, reprezintă mai degrabă o stagnare decât o inversare a recesiunii democratice care a început în 2016, care părea probabilă.

Unul dintre motivele pentru care era de așteptat o revenire a fost ridicarea restricțiilor legate de pandemie în 2022. Suprimarea pe scară largă a libertăților individuale, destinată inițial să protejeze oamenii de COVID-19, a redus scorurile în 2020 și 2021, dar orice îmbunătățire în 2022 a fost compensată prin evoluții negative în altă parte. Mai mult decât atât, China – care găzduiește aproape o cincime din populația lumii – și-a încheiat politica de zero COVID abia în decembrie, după ce a închis în case zeci de milioane de cetățeni luni întregi pe parcursul anului. Guvernul a abandonat politica zero-COVID după proteste ample împotriva acesteia. Dar răspunsul represiv al statului la aceste proteste a contribuit la scăderea scorului democrației Chinei la 1,94 din zece, cel mai scăzut nivel de când a început măsurarea indicelui, în 2006.

Rusia a înregistrat cel mai mare declin democratic din lume

Rusia a înregistrat cel mai mare declin democratic al oricărei țări din lume, coborând cu 22 de locuri în clasament, până pe locul 146. Ambiția lui Vladimir Putin de a restabili poziția Rusiei ca putere imperială este contrabătută de Occident, dar condamnarea de către țările non-occidentale nu este deloc universală. Aproximativ două treimi dintre oameni trăiesc în țări ale căror guverne sunt fie neutre, fie înclinate spre Rusia. Mașina de propagandă a lui Putin încearcă să-i convingă pe ceilalți că scopul Occidentului este "împărțirea și distrugerea" Rusiei. În Rusia, controlul statului asupra mass-media și represiunea împotriva protestatarilor anti-război au contribuit la cel mai mic scor din toate timpurile, de 2,28.

Cea mai mare amenințare la adresa democrației din SUA

Polarizarea rămâne cea mai mare amenințare la adresa democrației din America, deși prezența istorică la vot la alegerile intermediare din noiembrie și existența candidaților care încă neagă rezultatele alegerilor prezidențiale din 2020 au ajutat ca scorul țării să rămână constant la 7,85. Mai la sud, o lovitură de stat greșită a președintelui Peru (de atunci înlăturat), Pedro Castillo, a slăbit o democrație deja instabilă. Indicele clasifică acum guvernul Peru ca un "regim hibrid" mai degrabă decât ca unul democratic.

În altă parte, mai multe lovituri de stat au făcut ca Burkina Faso să coboare cu 16 locuri în clasament. Încercările eșuate de lovitură de stat în Guineea Bissau, São Tomé și Príncipe și Gambia au contribuit la stagnarea scorurilor democratice din Africa subsahariană pentru al doilea an consecutiv.

Situația din Europa de Vest

Europa de Vest, care găzduiește opt dintre primele zece țări din indice, a fost singura regiune care a înregistrat o îmbunătățire semnificativă în 2022. Scorul său regional a revenit la nivelurile de dinainte de pandemie, iar Norvegia și-a păstrat poziția de lungă durată în fruntea clasamentului, urmată îndeaproape de alte patru țări nordice. (Noua Zeelandă a ocupat locul al doilea în clasamentul global.)

Turcia, singurul "regim hibrid" din regiune, a înregistrat o scădere abruptă în ultimul deceniu, ceea ce reflectă conducerea din ce în ce mai autocratică a președintelui Recep Tayyip Erdogan. Țara se confruntă în această vară cu alegeri cruciale care ar putea decide statutul său democratic. În ciuda unor îmbunătățiri globale, democrația rămâne amenințată, este concluzia The Economist.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News