Hermann Rorschach (8 noiembrie 1884 - 1 aprilie 1922), psihanalistul elvețian care a inventat faimosul test psihologic care îi poartă numele, este sărbătorit vineri de către  Google printr-un Doodle special. Pe baza testului Rorschach  ies la iveală diverse trăsături de personalitate ale oamenilor sau trăiri, pe baza cărora pot fi diagnosticaţi.

 Motorul de căutare Google celebrează, vineri, 129 de ani de la nașterea psihoanalistului elvețian Hermann Rorschach, faimos pentru testul psihologic cu pete de cerneală care îi poartă numele, printr-un Doodle special.

Google Doodle-ul creat pentru a-l celebra pe Hermann Rorschach conține mai multe pete de cerneală, iar utilizatorii motorului de căutare Google sunt îndemnați să împărtășească interpretările lor pe rețelele de socializare Google +, Facebook și Twitter.

Hermann Rorschach a creat testul care îi poartă numele cu scopul de a identifica personalitatea reală a pacienților, prin sondarea zonelor greu accesibile ale psihicului.

 Hermann Rorschach s-a născut în Elveția, iar în copilărie a căpătat porecla de "pată de cerneală" din cauza pasiunii lui pentru realizarea unor pete de cerneală cu modele complexe, practică des întâlnită în rândul elevilor în acea perioadă. Spre deosebire de colegii săi, Hermann Rorschach a transformat petele de cerneală în cea mai importantă realizare profesională din cariera sa.

 La fel ca tatăl său, profesor de artă, Hermann Rorschach a fost pasionat de pictură, iar la sfârșitul liceului s-a hotărât cu greu între a alege o carieră artistică sau una științifică. Drept urmare, Hermann Rorschach i-a trimis o scrisoare faimosului biolog german Ernst Haeckel, în care i-a cerut ajutorul. Haeckel i-a recomandat știința, iar Hermann Rorschach s-a înscris la Facultatea de Medicină din Zurich. Hermann Rorschach a început să învețe limba rusă, iar în 1906 a mers într-o vacanță în Rusia. Hermann Rorschach a terminat facultatea în 1909, iar în același an s-a logodit cu rusoaica Olga Stempelin. Hermann Rorschach s-a căsătorit cu ea în 1913, iar cei doi s-au mutat în Rusia. Un băiat li s-a născut în 1917, iar doi ani mai târziu au avut și o fată.

 Hermann Rorschach, cititorul în pete de cerneală

Întrebându-se de ce persoanele vedeau de multe ori lucruri diferite în aceleași pete de cerneală, Hermann Rorschach a început încă de când era student să le arate unor copii pete de cerneală și să analizeze și să documenteze răspunsurile lor.

 În 1914, Hermann Rorschach s-a întors în Elveția, unde s-a angajat ca director adjunct la spitalul psihiatric din Herisau. În 1921 a scris volumul "Manual de psihodiagnostic", ce avea să formeze temelia pentru testul RORSCHACH.

Hermann Rorschach a fost interesat de interesul stârnit în jurul mişcării psihanalitice - care era condusă de personalităţi precum Sigmund Freud -, care îi amintea de încântarea pe care o resimţeau colegii săi de clasă când găseau foile cu imagini rezultate din pete de cerneală.

Hermann Rorschach a învăţat psihiatrie şi psihanaliză sub îndrumarea lui Eugen Bleuler, care l-a învăţat şi pe Carl Jung. Pe când încă era student la medicină, Hermann Rorschach a început să facă diverse modele din cerneală şi să le arate copiilor din şcoli, pentru a vedea de ce fiecare interpretează diferit ceea ce vede.

 La numai un an după ce a scris cartea, Hermann Rorschach a murit din cauza peritonitei, la vârsta de 37 de ani.

 Planul lui Hermann Rorschach a fost de a folosi testul care a ajuns să-i poarte numele nu pentru a testa personalitatea pacienților, ci pentru diagnosticarea schizofreniei. Cu toate astea, continuatorii lui Hermann Rorschach au "denaturat" idelile lor și au început să-l folosească ca test proiectiv de personalitate.

 Hermann Rorschach şi unul dintre cele mai "periculoase" teste RORSCHACH. Dacă în imaginea de mai sus vezi o mască, o faţă de animal sau un dovleac sculptat, ai putea fi catalogat drept "uşor paranoic". Pe de altă parte, este normal să vezi un liliac, un fluture sau o siluetă de femeie.

TESTUL RORSCHACH, interpretările celor 10 pete de cerneală

Testul RORSCHACH este alcătuit din 10 pete de cerneală, pe care participanții trebuie să le interpreteze, iar răspunsurile nu sunt exacte. Testul RORSCHACH a fost comparat cu interpretarea viselor, în cel mai bun caz, și chiar cu ghicitul în palmă, în cel mai rău caz.

 Fascinantul test al lui HERMANN RORSCHACH, eficient sau nu?

Ce dovezi există că interpretarea unei pete de cerneală (sau a unei imagini sau a unei mostre de scris de mână – care și ele sunt folosite in testările proiective) provine dintr-o parte ascunsă a psihicului, și dezvăluie emoții ascunse și adevărate, și nu e doar o exprimare a creativității sau imaginației?, scrie Descoperă.ro.

 De unde știm că interpretarea petei de cerneală nu provine dintr-o parte a subconștientului ce dorește să îi amăgească pe cei din jur, inclusiv pe subiect?

 Chiar dacă interpretarea ar proveni dintr-o parte a psihicului ce exprimă dorințe, de la a avea dorințe și până la acțiuni intenționate este cale lungă. De exemplu, o interpretare poate să sugereze, în mod ambiguu, că subiectul dorește să întrețină relații sexuale cu terapeutul. Dar asta nu înseamnă nici că pacientul deja a avut relații sexuale cu terapeutul, și nici că pacientul ar fi de acord să întrețină relații sexuale cu terapeutul dacă i s-ar oferi ocazia.

 Testul HERMANN RORSCHACH sau cititul în palmă

Psihologi clinici faimoși au folosit testul lui HERMANN RORSCHACH și au ajuns la rezultate uimitoare. Dar nu cumva aceste performanțe sunt doar simple variațiuni ale astrologiei și a cititului în palmă?

 Psihologii se contrazic în privința testului lui HERMANN RORSCHACH de mai bine de jumătate de secol. Din 1950 și până în prezent, un mare număr de psihologi au considerat testul Rorschach ca fiind una dintre uneltele lor cele mai prețioase. Și, de tot atât timp, colegii lor de breaslă au încercat să îi convingă că testul e inutil, o variantă modernă pseudoștiințifică a ghicitului în frunze de ceai sau a tarotului.

 Dovezile științifice pentru acest test sunt slabe. În 1965, psihologii au ajuns la concluzia că testul e inutil pentru majoritatea scopurilor în care este folosit. Cea mai populară versiune a testului, dezvoltată de John Exner, a fost promovată ca fiind superioară din punct de vedere științific formelor anterioare ale testului.

În 1997, Consiliul Afacerilor Profesionale a Asociației Americane de Psihologie i-a acordat un premiu lui Exner pentru „contribuții științifice” și i-au numit varianta de test ca fiind „probabil cel mai puternic instrument psihometric creat vreodată”. Deși laudele curgeau din toate părțile, analiza științifică a testului a demonstrat că suferă de același set de probleme ca și predecesoarele sale.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News