Testul a durat aproximativ 95 de secunde şi a avut loc la baza militară din White Sands, New Mexico.

Capsula a fost fixată pe o mică rampă de lansare, apoi cele patru motoare de urgenţă au pornit, simulând o urgenţă în care capsula, ataşată la vârful unei rachete, va trebui să se despartă de aceasta pentru a readuce astronauţii în siguranţă pe Pământ.

Cele patru motoare au propulsat Starliner cu viteză maximă spre cer. După 20 de secunde, paraşutele Starliner au fost deschise. Apoi, capsula a început coborârea, a încetinit, iar aterizarea a avut loc în deşert, amortizată de airbaguri mari.

Primele date arată că testul de ejectare este un succes, a comentat în timpul transmisiunii video, Jessica Landa, reprezentanta Boeing.

Alături de Space X, compania Boeing a fost contractată de NASA pentru transportul astronauţilor spre şi dinspre ISS de pe teritoriul SUA. Pentru moment echipajele avanpostului spaţial sunt transportate de capsule ruseşti Soyuz de pe cosmodromul Baikonur din Kazahstan. Misiunile de transport de pe pământ american s-au încheiat odată cu retragerea, în 2011, a flotilei americane de navete spaţiale.

Boeing plănuieşte o lansare Starliner către ISS, fără echipaj uman, la 17 decembrie, aşa cum a făcut SpaceX cu capsula Crew Dragon, în martie.

În ceea ce priveşte primele lansări cu echipaj, acestea ar trebui să aibă loc în 2020, conform NASA, însă acest calendar este condiţionat de succesul mai multor teste ce vor avea loc la sol. SpaceX nu a finalizat deocamdată testele la sistemul de paraşute al navei sale.

NASA a anunţat în iunie că va permite turiştilor şi companiilor să utilizeze ISS începând de anul viitor. "NASA va deschide Staţia Spaţială Internaţională pentru oportunităţi de afaceri", a declarat Jeff DeWitt, directorul financiar al agenţiei spaţiale americane, la New York. "NASA va autoriza până la două misiuni scurte ale unor astronauţi privaţi pe an", a declarat Robyn Gatens, un responsabil al NASA care administrează ISS.

Agenţia spaţială americană a precizat că este vorba despre sejururi de până la 30 de zile, ceea ce înseamnă că aproximativ zece astronauţi privaţi ar putea rămâne la bordul ISS în fiecare an. Aceşti "astronauţi privaţi" vor fi transportaţi exclusiv de cele două companii, care în prezent dezvoltă vehicule pentru NASA: SpaceX, cu capsula Crew Dragon, şi Boeing, cu Starliner.

Aceste companii vor alege clienţii şi vor încasa bani pentru călătorie, care va fi partea cea mai scumpă a aventurii: circa 58 milioane de dolari pentru o călătorie dus-întors, care este tariful mediu ce va fi perceput de NASA pentru a transporta astronauţi. Turiştii vor plăti pentru şederea pe orbită, pentru hrană, apă şi întregul sistem de susţinere a vieţii de la bord. "Va costa circa 35.000 de dolari pe noapte, de astronaut", a spus Jeff DeWit.

Rusia a anunţat la rândul său că doreşte să revină la turismul spaţial, în 2019 sau 2020, la zece ani după ce omul de afaceri canadian Guy LaLiberté a vizitat ISS. Societatea Energhia, care fabrică rachetele Soyuz, a recunoscut că preţul unui bilet în spaţiu ar putea să scadă datorită introducerii zborurilor private, aşa cum sunt proiectele Starliner (Boeing) şi Crew Dragon (SpaceX).

Primul turist spaţial, Dennis Tito, a plătit 20 de milioane de dolari pentru un zbor cu o rachetă Soyuz în 2001, în timp ce cântăreaţa britanică Sarah Brightman ar fi trebuit să plătească 52 de milioane de dolari, în 2015, dar până la urmă şi-a schimbat planurile şi a renunţat la această aventură.

Guy LaLiberté, care a petrecut opt zile în spaţiu după achitarea prealabilă a 35 de milioane de dolari, a fost ultimul oaspete pe ISS, fără pregătire profesională de astronaut.

ISS nu aparţine doar NASA - staţia a fost construită împreună cu Rusia din 1998, iar alte state participă şi trimit astronauţi.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News