Miniştrii europeni de externe, reuniţi miercuri la Praga, sunt divizaţi cu privire la posibilitatea interzicerii sau reducerii accesului turiştilor ruşi în Uniunea Europeană ca pedeapsă pentru războiul din Ucraina, aşa cum cere Kievul.

În absenţa unui consens privind restricţiile privind vizele Schengen, care necesită unanimitatea statelor membre, Cei Douăzeci şi Şapte ar putea conveni asupra suspendării totale a acordului încheiat în 2007 între UE şi Moscova şi care prevede facilităţi pentru emiterea de vize de scurtă durată, o procedură simplificată şi mai rapidă.

După declanşarea conflictului, acest acord a fost parţial suspendat de UE pentru anumiţi cetăţeni ruşi legaţi de regimul preşedintelui rus Vladimir Putin (delegaţii oficiale, deţinători de paşapoarte diplomatice, lideri de afaceri etc), dar ceilalţi au continuat să beneficieze de el. Fără aceste facilităţi, se va aplica procedura clasică de obţinere a vizei pentru spaţiul Schengen (22 de state UE, plus Norvegia, Islanda, Elveţia şi Liechtenstein), care este mai lungă şi mai costisitoare.

Într-o declaraţie comună consultată de AFP, Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania, toate frontaliere cu Rusia, au considerat că suspendarea totală ar marca "o primă etapă necesară", dar că trebuie "limitat drastic numărul de vize eliberate, în special turistice, pentru a reduce fluxul de cetăţeni ruşi către UE şi spaţiul Schengen".

"Până la aplicarea unor astfel de măsuri la nivelul UE, noi (...) vom lua în considerare introducerea de măsuri temporare de interdicţie a vizelor sau restricţii de intrare la nivel naţional pentru cetăţenii ruşi deţinători de viză UE", au adăugat acestea în declaraţia lor, susţinând în acelaşi timp excepţii "pentru disidenţi şi alte cazuri umanitare".

Încheierea unui acord european care "să interzică intrarea cetăţenilor ruşi în UE" ar putea dura, iar "timpul este crucial şi pierderea de timp este plătită cu sânge de ucraineni", a argumentat ministrul eston de externe Urmas Reinsalu.

Prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki a estimat la Copenhaga că ruşii nu ar trebui să primească nicio viză, "decât umanitară".

Republica Cehă, statele baltice şi Polonia şi-au înăsprit deja regimul de vize în diferite grade (oprire totală sau numai pentru turişti), cu excepţii.

Finlanda, ţară prin care tranzitează mulţi turişti ruşi care se duc în spaţiul Schengen şi care procesează aproximativ 1.000 de cereri de viză pe zi, a decis să reducă la 10% din acest volum numărul de vize eliberate turiştilor ruşi de la 1 septembrie.

"Ţările UE îşi pot închide graniţele din motive de securitate, multe şi-au redus deja serviciile consulare (în Rusia) şi există numeroase mijloace de a restricţiona intrarea ruşilor (în UE) fără a interzice total" eliberarea vizelor, a comentat o sursă diplomatică.

Cu toate acestea, "este legal posibil ca ţările să blocheze vizele Schengen emise de alte ţări. Dacă Lituania (sau alte state) doreşte să-i împiedice pe ruşi să intre în ţară, ea o poate face la nivel naţional, pe baza deciziei ministrului său de interne", a recunoscut sursa.

UE, divizată asupra restricţiilor de călătorie pentru ruşi. Ungaria, Luxemburg şi Austria, s-au pronunţat împotriva acestei măsuri

Republica Cehă, care asigură în prezent preşedinţia UE, s-a confruntat marţi cu o rezistenţă puternică din partea unor state ale Uniunii Europene cu privire la măsurile de limitare a circulaţiei ruşilor în urma invaziei Ucrainei, relatează France Presse.

Cehii vor să suspende acordul din 2007 care a făcut mai uşor pentru turiştii ruşi să solicite vize, în timp ce alţi membri au cerut interzicerea totală a vizelor.

Dar alţi membri ai UE, inclusiv Ungaria, Luxemburg şi Austria, s-au pronunţat împotriva acestei măsuri.

"Nu este loc pentru turism", a declarat ministrul ceh de externe Jan Lipavsky reporterilor, adăugând că măsura "ar trimite un semnal elitei de la Moscova şi Sankt Petersburg", acum libere să călătorească.

"Nu cred că interzicerea vizelor ar fi o decizie adecvată în circumstanţele actuale", a declarat ministrul ungar de externe Peter Szijjarto, a cărui ţară a menţinut legături strânse cu Kremlinul.

Ministrul de externe luxemburghez, Jean Asselborn, a protestat de asemenea împotriva unei măsuri care îi afectează pe ruşii de rând. "Nu trebuie să avem o nouă cortină de fier în Europa", a subliniat el. "Am fost cu toţii de la început de acord că acesta este războiul (preşedintelui rus Vladimir) Putin", a adăugat el.

Ministrul de externe austriac, Alexander Schallenberg, a estimat că UE nu ar trebui "să dea o judecată categorică asupra a 140 de milioane de persoane" din Rusia.

Republica Cehia a încetat să mai elibereze vize ruşilor, cu puţine excepţii, la 25 februarie, la o zi după ce Rusia a invadat Ucraina.

Vecinii Rusiei, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania şi Polonia au cerut Bruxellesului să interzică eliberarea vizelor Schengen pentru turiştii ruşi.

Potrivit ministrului eston de externe, Urmas Reinsalu, este timpul să îi vizăm pe ruşii de rând, după suspendarea acordării vizelor către delegaţiile oficiale şi oamenii de afaceri ruşi impusă anterior.

"Aceste persoane private tăcute ar trebui de asemenea să înţeleagă că războiul are consecinţe", a declarat el.

"Ceea ce se plăteşte literalmente cu banii din impozitele lor sunt bombele care acum, la propriu, chiar acum, ucid copii ucraineni şi bombardează (...) spitale, grădiniţe de copii, şcoli", a adăugat el, potrivit Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News